Ce au mâncat liderii NATO la Summitul B9. Mark Rutte a refuzat un preparat celebru

Liderii prezenți la reuniunea Bucharest Nine au avut parte de un meniu inspirat din bucătăria internațională, pregătit special pentru summitul desfășurat miercuri. Surse participante la eveniment au declarat că mai mulți oficiali au solicitat meniuri adaptate restricțiilor alimentare sau preferințelor personale.

Meniul principal a inclus friptură de vită și foie gras. Foto AFP

Meniul principal a inclus friptură de vită și foie gras, unul dintre preparatele considerate de protocol drept simbol al gastronomiei franceze și al bucătăriei fine dining. La desert, invitaților li s-a servit mousse de piersică.

Potrivit surselor, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ales un meniu diferit. Acesta nu a consumat foie gras și a preferat doar friptura de vită, iar în locul desertului cu mousse a optat pentru fructe roșii.

Organizatorii au pregătit și variante speciale pentru oficialii care au restricții alimentare, intoleranțe sau preferințe culinare specifice, practica fiind obișnuită la reuniunile internaționale de nivel înalt.

Cine face parte din formatul B9

Reuniunea B9 are loc într-un moment sensibil pentru securitatea regională, pe fondul continuării războiului din Ucraina și al discuțiilor privind întărirea flancului estic al NATO. Formatul B9 reunește statele din Europa Centrală și de Est membre ale Alianței Nord-Atlantice și a fost creat în 2015, la inițiativa Klaus Iohannis și a președintelui polonez de la acea vreme, Andrzej Duda, după anexarea Crimeei de către Rusia.

Din grup fac parte România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia și Estonia.

La ediția din acest an, agenda discuțiilor a inclus consolidarea apărării regionale, sprijinul pentru Ucraina și pregătirea viitorului summit NATO. În paralel cu întâlnirile oficiale și sesiunile de lucru, organizatorii au pus accent și pe protocolul diplomatic, inclusiv pe meniurile oferite delegațiilor străine.

Declaraţia Comună a Summitului B9 şi al Aliaţilor Nordici de la Bucureşti arată că Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung la adresa securităţii Aliaţilor iar NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată.