Ce este cercul Habib. Regimul de la Teheran s-a schimbat, dar în rău

Atacul americano-israelian a accelerat ascensiunea ultrareligioșilor și a liniei dure, aruncând o umbră de îndoială asupra oricărei păci durabile.

La 13 martie, un panou uriaș de reclamă a apărut în Piața Enqelab din Teheran. Îl înfățișa pe noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, stând într-un șanț și îndrumând comandanții Gărzii Revoluționare să tragă rachete asupra dușmanilor. Textul sugera că misiunea este inspirată divin, comparându-l pe Khamenei cu Imamul Ali, o venerată figură musulmană.

Pentru oponenții regimului de la Teheran, imaginea este coșmarul lor cel mai negru: un Iran militarizat, condus de un lider tânăr și dur, în care Garda Revoluționară joacă un rol și mai dominant.

Statele Unite și Israelul au început războiul cu speranța că uciderea unor înalți oficiali iranieni – începând cu tatăl lui Mojtaba, ayatollahul Ali Khamenei – va crea condițiile pentru o schimbare de regim sau cel puțin pentru apariția unor lideri mai dispuși să se plece intereselor Americii și Israelului. Președintele Trump a numit noua conducere „mai rezonabilă”.

În loc de aceasta, vidul este umplut de noi lideri radicali, care au arătat puțin interes pentru compromis politic, acasă sau în străinătate, scrie The Wall Street Journal.

Un război care a înrăutățit lucrurile

„Războiul a schimbat regimul – și nu în bine”, spune Danny Citrinowicz, fost șef al departamentului pentru Iran din cadrul serviciilor de informații militare israeliene. „Am creat o realitate mai rea decât cea cu care se confruntau iranienii înainte de război.”

Linia dură a Iranului – ideologi anti-occidentali, fără nicio toleranță pentru disidența internă – au dominat întotdeauna cercurile de putere ale țării. Dar acum au preluat complet conducerea politică și militară, energizați de un război pe care mulți dintre ei îl consideră un prevestitor al întoarcerii unui mesia șiit.

În centrul noii conduceri se află Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, care a supraviețuit loviturii aeriene care l-a ucis pe tatăl său. De la numirea sa luna trecută, nu a mai apărut în public, alimentând speculațiile că rănile sale sunt atât de grave încât s-ar putea să nu fie implicat în conducerea de zi cu zi a țării.

Liderii care îl reprezintă în absența sa au rămas sfidători în fața unui bombardament care a provocat daune severe capacităților militare, instalațiilor energetice și infrastructurii civile. Și-au flexat mușchii acasă, intensificând represiunea împotriva opoziției prin arestări și execuții.

Promovarea asasinilor

Familia Khamenei, prin alianța sa cu Garda Revoluționară, s-a pregătit pentru acest moment. Mojtaba Khamenei a păstrat un profil scăzut chiar și înainte de a fi rănit. Dar a fost mult timp o figură centrală care a conectat și promovat oficiali duri și a ajutat la modelarea orientării politice a Iranului.

Se bazează pe o rețea de aliați de încredere pe care analiștii o numesc Cercul Habib. Membrii săi includ mulți veterani ai războiului cu Irakul care au servit în Batalionul Habib al Gărzii Revoluționare, renumit pentru atragerea radicalilor. Un proiect de lege congresional introdus în noiembrie a numit Cercul Habib „una dintre cele mai importante rețele informale de securitate-informații ale regimului”, notează WSJ.

Noul șef al securității naționale, Mohammad Bagher Zolghadr, fost comandant al Gărzii Revoluționare cu un trecut violent, este un exemplu. Înainte de revoluție, Zolghadr a condus un grup de gherilă care a ucis un inginer petrolier american. Opiniile sale sunt atât de extreme încât unul dintre subordonații săi – Qassem Soleimani, notoriul lider al Forței Quds – a demisionat temporar în semn de protest.

Noul comandant-șef al Gărzii Revoluționare, Ahmad Vahidi, este acuzat că a participat la bombardamentul din 1994 al unui centru comunitar evreiesc din Buenos Aires, care a ucis 85 de persoane.

Înlăturarea reformiștilor

Mojtaba Khamenei și cercul său interior au început ascensiunea acum un sfert de secol, ca reacție la popularitatea tot mai mare a politicienilor reformiști care pledau pentru schimbare de la interior.

Khamenei și-a arătat cărțile politice în 2002, când a ales un ultraconservator să conducă influenta organizație de propagandă de stat a Iranului. Câțiva ani mai târziu, Khamenei și anturajul său au orchestrat victoriile succesive ale președintelui dur Mahmoud Ahmadinejad, potrivit unor acuzații ale unui proeminent politician reformist.

A fost un moment crucial în Iran, care a înclinat țara departe de politicienii reformiști populari și a lăsat-o ferm pe o cale mai conservatoare. De asemenea, a declanșat una dintre cele mai mari explozii de proteste. Înfuriate de acuzațiile de fraudă electorală, manifestanții au ieșit în stradă în iunie 2009 scandând „Mori, Mojtaba. Să nu ajungi niciodată la conducere”.

Ideologia apocaliptică

După războiul din Irak, Khamenei a petrecut timp în orașul Qom, unde a fost îndrumat de ayatollahul Mohammad Taghi Mesbah Yazdi, un cleric radical considerat părintele spiritual al liniei dure iraniene.

Mesbah Yazdi – care susținea că a-l asculta pe Liderul Suprem este ca și cum l-ar asculta pe Dumnezeu – a propagat o adaptare modernă a unei vechi doctrine islamiste mesianice cunoscute sub numele de Mahdism.

Ideologia, predată în seminariile religioase ale Iranului și în timpul antrenamentelor paramilitare, promovează ideea că construirea unei societăți islamice autentice și distrugerea dușmanilor Iranului – mai presus de toți Israelul – va grăbi întoarcerea Imamului Mahdi, o figură în care musulmanii șiți cred că va aduce pacea și dreptatea în lume, subliniază WSJ.

Odată considerată o idee marginală, Mahdismul a devenit treptat centrală pentru ideologia Republicii Islamice, datorită familiei Khamenei și cercului lor interior. De asemenea, a devenit o componentă cheie a îndoctrinării Gărzii Revoluționare.

„Cât de mult din aceasta este narațiune goală, cât de mult este credință reală? Dacă te uiți la comportamentul lor, poți spune că sunt ghidați de principiile ideologiei lor”, spune Kasra Aarabi, expert în Garda Revoluționară. „Doctrina apocaliptică a Mahdismului a ghidat comportamentul regimului în timp de război și a oferit justificare pentru acțiuni care altfel ar putea fi considerate iraționale.”

Jaber Rajabi, care a servit în Garda Revoluționară și a studiat cu Mojtaba Khamenei înainte de a defecta în 2016, i-a avertizat pe vecinii arabi ai Iranului cu privire la el. Rajabi l-a descris pe Khamenei ca pe un extremist șiit care consideră inamici nu doar Israelul, ci și pe arabii suniți.

„Dacă cineva întreabă: care este cel mai periculos lucru care s-ar putea întâmpla Iranului și regiunii?”, a spus el. „Răspunsul este: Mojtaba Khamenei.”