Pe vremuri, adică în urmă cu 500 sau chiar 1000 de ani, oamenii aveau o alimentație sănătoasă, bazată pe fructe și legume. Pâinea, ca și în zilele noastre, era unul dintre alimentele de bază.

În timpul postului, oamenii nu aveau voie să mănânce carne. Foto: Arhivă

Cerealele și produsele obținute din acestea erau întâlnite cel mai frecvent pe mesele oamenilor din acea vreme. Orezul a ajuns târziu în Europa, iar cartoful după secolul al XVI-lea.

Pentru a putea face pâine, aceștia mărunțeau cerealele și obțineau faina. Din ovăz sau secară, aceștia făceau terci sau fierturi. Brânza, fructele, cum ar fi lămâie, portocale amare, mere, pere, prune, căpșuni, rodii, smochine, curmale, gutui și struguri, și legumele, precum varza, ceapa, varza, usturoiul și morcovii, erau întâlnite, de regulă, pe mesele țăranilor, conform Gândul.ro.

Carnea, care în prezent este nelipsită de pe mesele românilor, era consumată de țărani doar în zile de sărbătoare. În acele zile, aceștia se înfruptau din carne de găină, de vacă sau de porc, cu excepția cazului în care erau vasali.

În timpul postului, oamenii nu aveau voie să mănânce carne, iar atunci când nu era post, consumau brânză de oaie și lapte de capră.

Dacă oamenii de rând mâncau doar carne de găină, vacă sau porc, nobilii se înfruptau din carnea de vânat. În plus, aceștia își puteau permite să cumpere piper, migdale, ghimbir, șofran, vin și oțet.

Năutul, fasolea și mazărea de câmp se găseau, de asemenea, în alimentația clasei de jos. Dieteticienii le recomandau nobililor să se ferească de acestea, întrucât provocau flatulență.