Ce ne arată fenomenele meteo extreme din regiunea Moldovei. Specialist: "Este esențială actualizarea standardelor de construcție"

Vântul puternic care a făcut prăpăd în Moldova, lăsând în urmă acoperișuri smulse, copaci doborâți și, în mod tragic, vieți distruse, este doar unul dintre semnalele tot mai frecvente ale unui climat în schimbare. În paralel, variațiile bruște de temperatură - de la zile neobișnuit de calde la răciri accentuate - ridică întrebări despre tiparele meteorologice cu care eram obișnuiți. Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă de fapt, am vorbit cu Alex Trandafir, specialist în schimbări climatice. Acesta a explicat pentru Adevărul cum au fost posibile fenomenele extreme din Moldova, dar și la ce să ne așteptăm în viitor și ce măsuri ar trebui luate pentru a ne adapta la noua realitate climatică.

Adevărul: Ce a stat la baza fenomenelor extreme recente din Moldova și ce factori au contribuit la intensitatea lor?

Alex Trandafir: Evenimentele meteo recente au fost cauzate de o advecție (coborâre) bruscă de aer rece, care a înlocuit rapid o masă de aer cald prezentă anterior deasupra regiunii noastre. Totul s-a produs odată cu trecerea unui front rece asociat unui ciclon din Câmpia Rusă.

Diferența mare de temperatură dintre aerul cald din fața frontului și aerul rece din spatele acestuia a generat ceea ce se poate numi un ”vânt de gradient”. În același timp, diferențele de presiune atmosferică dintre ciclon și anticiclon au amplificat și mai mult viteza vântului.

Un rol important în toată această ecuație îl are curentul jet, care e un vânt ce bate cu putere în zona superioară a troposeferei și acționează ca o barieră-cordon între aerul rece polar și aerul cald. Atunci când acesta devine mai ondulat sau mai slab, permite pătrunderea aerului rece către latitudini mai joase, generând schimbări bruște de temperatură, așa cum s-a întâmplat în situația de față. Practic ceea ce am văzut a fost rezultatul combinat al mai multor factori: contrast termic ridicat, diferențe mari de presiune, intensificarea curentului jet și dinamica particulară a frontului rece.

În mod obișnuit, astfel de situații sunt însoțite de precipitații semnificative. Totuși, în acest caz, frontul rece a avut un caracter „uscat”, iar masele aer implicate nu au favorizat dezvoltarea unor nori convectivi (furtuni) care să genereze precipitații însemnate. Astfel, fenomenul dominant a fost vântul extrem, nu ploaia. În ceea ce privește contextul climatic, aceste episoade nu sunt noi, fac parte din variabilitatea naturală a atmosferei, însă există foarte clar dovezi că, în contextul încălzirii globale, fenomenele meteo extreme devin tot mai frecvente și mai intense, chiar dacă nu toate fronturile reci produc un astfel de impact.

Adevărul: Ne putem aștepta mai des în următoarea perioadă la astfel de episoade?

Alex Trandafir: Dacă e să privim analiza statistică a datelor meteo-climatice, ele ne sugerează că frecvența și intensitatea fenomenelor extreme sunt în creștere în majoritatea regiunilor lumii, cu diferențe de caracter de la o regiune la alta.

Față de alte zone unde se observă scăderi semnificative ale nivelelor anuale de precipitații, în zona balcanică și a României pare că nivelul total rămâne același, însă se văd modificări în modul în care precipitațiile sunt ”distribuite” pe parcursul anului. Practic se observă perioade mai lungi de secetă, urmate de perioade scurte în care pare că atmosfera ”umple golul” prin fenomene meteo extreme, și anume furtuni și inundații.

Prin urmare, e rezonabil să ne așteptăm ca astfel de situații, caracterizate prin schimbări bruște și violente ale vremii, să devină mai frecvente în viitor.

,,Aplicațiile pot fi înșelătoare. Este important să urmărim avertizările oficiale"

Adevărul: Am putea anticipa mai bine astfel de fenomene în viitor? Ce limite există în prognoză?

Alex Trandafir: Capacitatea de prognoză s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele decenii, însă există limite clare. Meteorologii pot anticipa, pe baza unor indici climatici precum Oscilația Nord-Atlantică sau Oscilația Arctică, perioadele în care sunt mai probabile pătrunderile de aer rece sau instabilitatea atmosferică, precum în situația de față. Totuși, datele exacte ale fenomenelor (viteza vântului, temperatura, localizarea) pot fi estimate cu precizie doar pe termen scurt, de regulă între 48 și 72 de ore înainte, uneori chiar și numai cu 24, când modelele meteo-climatice sunt incerte. De obicei, această limitare e legată de natura haotică a atmosferei și de variabilitatea internă a sistemului climatic, care introduce incertitudini semnificative în modele.

Totuși, integrarea inteligenței artificiale în modelele meteorologice începe să reducă aceste limitări. Ele pot să compileze un volum mult mai mare de date numerice referitoare la deplasarea maselor de aer, și implicit, să ducă la prognoze mai exacte și la timpi mai lungi de prognoză.

Cred că pe măsură ce schimbările climatice sunt tot mai simțite în viețile noastre, ar fi bine să integrăm cât mai mult din prognoza meteo în modul în care ne organizăm activitățile. Dacă în trecut poate dacă știam că va ploua și o umbrelă era suficientă ca măsură luată, acum poate ar trebui să trecem la următorul nivel și să verificăm și alte date, nu numai ,,iconița” de ploaie. Aplicațiile pot fi înșelătoare dacă nu verificăm datele cu atenție. Și este extrem de important să urmărim avertizările oficiale emise de ANM.

Furtuni violente în Turcia: cel puțin cinci persoane au murit și mai multe au fost rănite

Adevărul: Vedem în ultimele luni și variații mari de temperatură. Se trece brusc de la zile foarte călduroase pentru data din calendar la temperaturi mai scăzute decât cele obișnuite. Care este explicația în aceste situații?

Alex Trandafir: Variațiile bruște de temperatură sunt rezultatul aceleiași dinamici atmosferice: deplasarea rapidă a maselor de aer diferite. Atunci când curentul jet devine instabil, acesta permite alternanța rapidă între aer cald și aer rece. Astfel, se pot produce treceri rapide de la temperaturi peste media perioadei la valori semnificativ mai scăzute.

Adevărul: Sunt aceste variații un semn clar al schimbărilor climatice sau doar episoade temporare?

Alex Trandafir: Aici e cheia. Fiecare episod în parte este, în esență, un fenomen meteorologic normal, parte din variația naturală a climei. Totuși, atunci când analizăm tendințele pe termen lung, observăm că episoadele devin mai frecvente și mai intense, ceea ce reprezintă un semnal clar al schimbărilor climatice. Astfel, aceste episoade nu sunt anomalii izolate, ci parte dintr-un context climatic în schimbare. Problema este însă că atmosfera este atât de complexă încât e greu să stabilim exact cantitativ mecanismul de legătură dintre încălzirea medie a temperaturii aerului, curentul jet, deplasarea maselor de aer, respectiv fenomenele meteo extreme. Pentru că această încălzire acționează și per ansamblu dar și individual, asupra fiecărui element din ecuație. În engleză acest termen se găsește în cercetări ca și ”compound effect”. S-ar putea traduce ”efect compus” în limba română, pentru că de fapt toate elementele se influențeaza unele pe altele, și compun rezultatul/impactul final.

"Este necesară o abordare de adaptare integrată, care să includă infrastructură rezilientă"

Adevărul: Cum afectează aceste schimbări ecosistemele și ce măsuri de adaptare sunt cele mai urgente?

Impactul este semnificativ și variat. În agricultură, schimbările bruște de temperatură pot afecta culturile, mai ales atunci când perioadele calde sunt urmate de îngheț, precum în situația de față. În infrastructură, vânturile puternice pot provoca daune materiale importante, și chiar pierderi umane, așa cum am văzut, din nou, în situația de față. Ecosistemele sunt și ele afectate, deoarece multe specii nu se pot adapta rapid la variații extreme.

În ceea ce privește adaptarea, este esențială actualizarea standardelor de construcție pentru a face față noilor condiții climatice, și nu doar pe foaie, ci și în practică. Sistemele urbane de drenaj ar trebui de asemenea modernizate pentru a gestiona mai bine episoadele de precipitații ce duc la inundarea străzilor în orașe și municipii. Mai mult, orașele trebuie să investească în soluții integrate. Și acestea nu sunt complicate. Cele mai bune exemple sunt spațiile verzi care pot reduce atât efectele caniculei și a insulei urbane de căldură, cât și riscul de inundații, prin zone ”tampon” cu vegetație special aleasă pentru a absorbi precipitațiile extreme.

Aceste soluții integrate de ”renaturare inteligentă” sunt de mult timp aplicate la nivelul continentului European, inclusiv în afara orașelor, acolo unde sunt probleme de exemplu cu inundațiile. Și, bineînțeles, și invers, crearea de bazine colectoare și implementarea soluțiilor de irigare inteligentă. Concluzia e că pe termen lung, este necesară o abordare de adaptare integrată, care să includă infrastructură rezilientă, planificare urbană adaptată și soluții bazate pe natură.

2025, al patrulea cel mai fierbinte an înregistrat vreodată

Adevărul: Având în vedere imprevizibilitatea din ultimele luni, la ce ne putem aștepta la vară?

Alex Trandafir: Există indicii că, la nivel global, ne-am putea confrunta cu un episod de ”Super El Niño”.

Acest fenomen climatic implică încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial și are efecte asupra circulației atmosferice globale, inclusiv asupra Europei și a României. În trecut, episoadele puternice de El Niño au fost asociate cu temperaturi record și fenomene meteo extreme, inclusiv în Europa, așa cum am văzut de exemplu în 2023 (incendiile devastatoare din Rhodos, inundațiile din Grecia, etc.)

Un tipar clar din ce în ce mai frecvent este alternanța între perioade prelungite de caniculă și secetă și episoade scurte, dar intense, de furtuni și precipitații, pe care, cel mai probabil, îl vom revedea cât de curând, având în vedere că în scurt timp intrăm în sezonul cald.

Alex Trandafir este licențiat în Geografie și a absolvit un master în ,,Climatologie și Adaptare Meteo-Climatică" la Universitatea Loughborough din Marea Britanie. Activează în domeniul consultanței de mediu, în cadrul Enventus.EU, o companie specializată în analiza riscurilor climatice și integrarea soluțiilor de adaptare în proiecte de infrastructură.

De-a lungul activității, a sprijinit organizații în dezvoltarea strategiilor de adaptare la schimbările climatice, colaborând inclusiv cu instituții precum Muzeul Național din Liverpool. În paralel, e implicat în cercetare aplicată la Centrului Integrat pentru Climă, contribuind la dezvoltarea de soluții inovatoare pentru o adaptare climatică inteligentă.