Un obstacol neobișnuit de descurajator în calea trupelor ucrainene în această contraofensivă este o tactică adoptată de forțele ruse: cedarea terenului și apoi riposta.

În loc să țină o linie de tranșee cu orice preț în fața asaltului Ucrainei, spun experții în securitate, comandanții ruși au folosit o tactică militară veche, cunoscută sub numele de „apărare elastică”.

Pentru a o executa, forțele ruse se retrag pe o a doua linie de poziții, încurajând trupele ucrainene să avanseze și apoi ripostează atunci când forțele adverse sunt vulnerabile - fie în timp ce se deplasează pe teren deschis, fie când ajung la pozițiile recent abandonate ale Rusiei.

Scopul este de a împiedica trupele ucrainene să-și asigure efectiv o poziție și să o folosească ca bază pentru progrese ulterioare. Asta a reușit să facă Ucraina cu succes în satul Robotîne din sud, cel mai mare progres din ultimele săptămâni.

„Apărătorul cedează teren în timp ce provoacă victime numeroase atacatorilor, pentru a putea pregăti un contraatac decisiv”, a spus Ben Barry, cercetător pentru studii de război terestru la Institutul Internațional de Strategie din Marea Britanie.

Această tactică este doar unul din cei câțiva factori care au împiedicat progresul mai rapid, potrivit oficialilor și experților militari ucraineni. Ei citează, de asemenea, utilizarea de către Moscova a câmpurilor de mine dense, a rețelelor de tranșee și a barierelor de tancuri și reticența aliaților NATO de a furniza avioane de luptă și arme cu rază mai lungă de acțiune mai repede.

Apărarea elastică nu este o strategie nouă. Uniunea Sovietică a folosit-o în când a înfrânt Germania în 1943 în bătălia de la Kursk, una dintre cele mai mari de pe frontul de est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, Rusia pare să o aplice de ceva timp în Ucraina, mai ales pentru a împiedica contraofensiva din această vară.

„Din punct de vedere istoric, a fost folosită cu mult succes, dar pentru a reuși este nevoie de un lider bun și de forțe bine pregătite și pentru a oferi contralovituri decisive”, a spus Barry.

Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) a observat semne ale folosirii acestei tactici în ultimele zile în jurul satului Robotîine, care a căzut în mâinile forțelor ucrainene la sfârșitul lunii august.

Raportările diferite din această săptămână au ilustrat problema: forțele ruse au declarat că au atacat trupele ucrainene de pe linia frontului în regiunea Zaporojie din sud, unde Kievul a organizat principalul punct al contraofensivei sale, în timp ce forțele ucrainene au declarat că au „respins atacurile. ”

Folosirea rezervelor

În raportul de luni, ISW a spus că imaginile geolocalizate și imaginile din satelit par să arate că Ucraina și-a recăpătat controlul asupra unui sistem de tranșee, la sud-vest de Robotîne, pe care l-a pierdut anterior în fața trupelor ruse. Un alt indiciu al balansului luptei a venit marți, când generalul Oleksandr Tarnavski, șeful forțelor ucrainene din sud, a declarat că a existat un avans al trupelor sale.

Un factor cheie în implementarea cu succes a tacticii este folosirea judicioasă a rezervelor militare, care pot fi aruncate în bătălia pentru un contraatac, a spus Oleksi Melnik, fost comandant ucrainean care acum activează în cadrul Centrului Razumkov, un institut din Kiev.

Moscova pare să fi început să desfășoare unități aeriene de elită în regiunea Zaporojie, potrivit lui Melnik, sugerând că oferta de rezerve a Moscovei ar putea fi subțire - o evoluție despre care Melnik a spus că ar fi „o veste încurajatoare” pentru Ucraina.

Michael Kofman, analist la Carnegie Endowment for International Peace, a spus că, dacă forțele Moscovei încep să se retragă cu mai mult de câteva sute de metri o dată, iar trupele ucrainene, în special unitățile mecanizate, vor putea să ia suficient elan pentru a avansa semnificativ, ar fi un semn că strategia defensivă a Rusiei începe să se clatine.