Ce s-a ales de trupele ruse care trebuiau să apere enclava Kaliningrad, după ce au fost trimise pe frontul din Ucraina

Ce s-a ales de trupele ruse care trebuiau să apere enclava Kaliningrad, după ce au fost trimise pe frontul din Ucraina

Rusia a trimis pe frontul din Ucraina un corp de armată format în urmă cu șase ani pentru a apăra Kaliningrad, enclava rusă situată în Marea Baltică între Polonia și Lituania, relatează Forbes.

Enclava Kaliningrad are importanță strategică pentru Rusia FOTO SHUTTERSTOCK

Enclava Kaliningrad are importanță strategică pentru Rusia FOTO SHUTTERSTOCK

Corpul al 11-lea de Armată a fost trimis în Ucraina într-un moment când lucrurile au început să meargă rău pentru Moscova în războiul declanșat în această țară. Doar că armata ucraineană l-a spulberat rapid: povestea acestui corp este emblematică și depășește soarta tragică a unei formațiuni care a pierit în Ucraina. Iar asta pentru că, fiind vorba de o forță armată destinată să apere un teritoriu aflat între două țări membre NATO la o mare strategică, era de așteptat să confere trupelor ruse un avantaj important într-un potențial război global, notează Forbes.

În loc de asta, a devenit carne de tun pentru o armată care, cel puțin pe hârtie, trebuia să fie mai slabă decât cea a Rusiei. Prin urmare, enclava a fost lăsată aproape fără apărare, în timp ce orice amenințare ar fi reprezentat pentru NATO a dispărut odată cu destrămarea acestor trupe.

Corpul al 11-lea de Armată a fost creat prin reunirea unor formații existente sub o singură comandă, subordonată Flotei Baltice a armatei ruse. Este compus dintr-o divizie motorizată, un regiment motorizat separat, artilerie, unități de rachete, de apărare aeriană și unități de sprijin.

Înainte ca Rusia să decidă să-și extindă războiul din Ucraina, în Kaliningrad era staționată o forță de nu mai puțin de 12.000 de militari, dotată cu circa 100 de tancuri T-72, 200 de vehicule de luptă amfibii BTR, obuziere Msta-S, respectiv lansatoare de rachete BM-27 și BM-30.

Poziționate la granița vestică a Lituaniei, un stat NATO considerat printre cele mai slabe, Corpul al 11-lea era o manetă a unei posibile invazii a fostelor republici sovietice Lituania, Letonia și Estonia. Forța brută era dată de o forță terestră de 18.000 de oameni așteptând în vestul Rusiei la granița estică a statelor baltice.

„Kaliningrad a fost în mod cert, din punct de vedere istoric, o zonă în care am fost foarte atenți la dinamica și la situația regională delicată", declara în iunie un oficial american din domeniul apărării.

Aceste dinamici au suferit modificări dramatice în urma invaziei din luna februarie: Kremlinul a angajat 80% din forțele sale terestre în invazia pe scară largă din Ucraina, ca să piardă fulgerător o mare parte dintre ele după pariul nefericit de cucerire a Kievului.

După o lună de lupte îndârjite, în cursul căreia armata rusă, prost condusă și slab aprovizionată, a fost expusă focurilor de artilerie, dronelor și rachetelor anti-tanc, Moscova a fost obligată să sune retragerea. Potrivit unor estimări, înainte ca frontul să se stabilizeze din nou în luna mai, armata rusă ar fi pierdut nu mai puțin de 50.000 de soldați, însumând și răniții. La acel moment, rușii apărau portul strategic Herson și ajunseseră la periferia orașului liber Harkov, în nord-est, la câteva zeci de kilometri de granița cu Rusia.

Ce s-a ales de Corpul al 11-lea

Dar forțele ruse erau tot mai slăbite și au devenit fragile pe măsură ce armata ucraineană, nou aprovizionată cu artilerie și rachete de SUA și țările europene au început să scoată din joc liniile de aprovizionare rusești. Având o nevoie disperată de trupe noi, Kremlinul a mobilizat Corpul al 11-lea de Armată, pe care l-a mutat cu ajutorul navelor și avioanelor la Belgorod (sudul Rusiei), iar de acolo în Ucraina lângă Harkov.

După trei luni Corpul era deja măcinat. Potrivit Reuters care a obținut documente interne, pe 30 august, înainte de declanșarea contraofensivei ucrainene, era la o capacitate de 71%. Unele batalioane își pierduseră 90% din forța de luptă umană.

Situația s-a înrăutățit după lansarea contraofensivei ucrainene duble la est de Harkov și la nord de Herson. Operațiunea din Harkov, la care au luat parte o duzină de brigăzi ucrainene, a expus slăbiciuni profunde ale forțelor rusești poziționate în zonă, inclusiv ale Corpului al 11-lea de Armată.

Zeci de mii de ruși au fugit, s-au predat sau au murit pe loc, în timp ce trupele ucrainene au eliberat o mie de kilometri pătrați din regiunea Harkov, în doar două săptămâni .Corpul 11 de Armată a suferit pierderi mai mari decât majoritatea formațiilor rusești din regiune. La sfârșitul lunii septembrie, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, D.C., a descris starea corpulului de armată ca fiind „grav lovit”.

Se prea poate să fi fost o subestimare. Statul major ucrainean a concluzionat că corpul de armată a pierdut 200 de vehicule și jumătate din trupe în cursul contraofensivei.

Este posibil ca restul să supraviețuiască. În acest caz, este aproape sigur că va avea nevoie de multe luni de odihnă, de reechipare și de recrutare pentru a recăpăta chiar și o fracțiune din forța sa anterioară.

Desfășurarea și apoi distrugerea Corpului 11 de Armată reprezintă o tragedie pentru oamenii care au suferit și au murit sub comanda sa - și o lovitură teribilă pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, scrie Forbes.

Dar implicațiile se extind în întreaga Europă. Corpul 11 Armată trebuia să apere Kaliningrad și să amenințe frontul de est al NATO, iar în prezent nu poate face nici una, nici alta.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Maia Sandu rămâne președinta Republicii Moldova

2 „Dragă Cristi, te iubesc, sunt gospodină, te rog, sună-mă”

3 VIDEO Merită acest trădător o pedeapsă mai blândă pentru că a recunoscut spionajul în favoarea Rusiei?

4 Voi vedeți ce a făcut China pe o insulă „geamănă” cu Taiwanul?

5 Moartea suspectă a celor două soții ale ONG-istului Beniamin Lup. Anchete în România și Republica Moldova