Ce s-a întâmplat în noaptea în care spațiul aerian deasupra orașului El Paso a fost închis: confuzie, tensiuni și o armă experimentală

În seara de 10 februarie,2026, în jurul orei 21:00, controlorii de trafic aerian de la Aeroportul Internațional El Paso au primit un mesaj neașteptat de la Administrația Federală a Aviației (FAA).

Aeroportul Internațional ElPaso din Texas/FOTO:EPA/EFE

Notificarea anunța că, în mai puțin de trei ore, o mare parte din spațiul aerian al orașului va fi închis din „motive speciale de securitate” — pentru o perioadă de zece zile.

Pentru controlori, implicațiile erau greu de înțeles: niciun zbor comercial nu ar fi putut decola sau ateriza, iar inclusiv elicopterele medicale ar fi fost interzise. În plus, aeronavele care nu respectau restricțiile riscau să fie interceptate sau chiar doborâte.

Zona restricționată acoperea un cerc larg în jurul orașului, iar aeroportul devenea practic centrul unei interdicții totale de zbor sub 5.486 de metri.

Era prima închidere majoră a spațiului aerian american de la atentatele din 11 septembrie 2001, scrie The New York Times.

Ore de incertitudine

În lipsa unor explicații clare, controlorii și autoritățile locale au încercat să înțeleagă situația. Întrebările au variat de la posibile amenințări teroriste până la conflicte la granița cu Mexicul.

Congresmena Veronica Escobar a fost trezită în toiul nopții de un apel al unui controlor aerian și a început imediat să caute răspunsuri la nivel federal.

Între timp, controlorii au început să redirecționeze aeronavele aflate deja în aer și să avertizeze operatorii medicali că vor pierde accesul la spațiul aerian.

„Ne-a luat complet prin surprindere”, le-a spus un controlor piloților, potrivit înregistrărilor audio.

Impactul asupra orașului

Pe măsură ce vestea s-a răspândit, autoritățile locale și instituțiile medicale au început să evalueze consecințele.

Singurul centru de traumă major din regiune a analizat alternative pentru transportul pacienților, iar organizațiile de transplant au luat în calcul transportul organelor pe cale rutieră.

Primarul orașului, Renard Johnson, a aflat despre situație în toiul nopții și a început propriile demersuri pentru a obține clarificări.

În lipsa informațiilor oficiale, locuitorii au fost nevoiți să se bazeze pe zvonuri. Unii au suspectat un conflict militar, alții chiar scenarii extreme.

Ce s-a întâmplat de fapt

În cele din urmă, a devenit clar că situația nu era generată de o amenințare externă, ci de un conflict între agenții federale.

Cu o zi înainte, autorități de frontieră americane testaseră o armă cu laser de mare putere, destinată interceptării dronelor. Sistemul, dezvoltat de Departmentul de Război, fusese utilizat pentru a doborî un obiect aerian — care s-a dovedit ulterior a fi un balon.

Vama și Protecția Frontierelor folosea aceste tehnologii ca parte a eforturilor de combatere a dronelor utilizate de carteluri.

Însă FAA avertizase anterior că astfel de teste pot pune în pericol siguranța aeriană. După ce armata a continuat experimentul, agenția a decis să închidă complet spațiul aerian pentru a evita riscurile.

Criza se încheie rapid

După intervenții la nivel înalt, inclusiv din partea administrației de la Washington, restricțiile au fost ridicate în dimineața următoare.

La ora 6:54, FAA a anunțat reluarea traficului aerian, precizând că „nu există nicio amenințare pentru aviația comercială”.

În total, închiderea a durat mai puțin de opt ore, însă a dus la anulări și întârzieri de zboruri și a generat confuzie în rândul populației.

Întrebări rămase fără răspuns

Incidentul a evidențiat probleme de coordonare între instituțiile federale și lipsa de comunicare cu autoritățile locale.

Primarul Johnson a declarat că situația „nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată”, criticând modul în care informațiile au fost gestionate.

Ulterior, mai mulți congresmeni au cerut explicații oficiale din partea instituțiilor implicate.

Pentru mulți locuitori din El Paso, episodul a fost un semnal de alarmă privind modul în care deciziile luate la nivel federal pot afecta direct comunitățile locale.

„A fost încă o dovadă de lipsă de coordonare și comunicare”, a spus un rezident. „Te face să simți că trebuie să te descurci singur.”