Intrarea în vigoare, la 16 ianuarie, a Legii privind cetățenia multiplă în Ucraina a generat un val de indignare, în condițiile în care România nu se află printre cele cinci state incluse în lista aprobată de Guvernul de la Kiev. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, legea nu vizează comunitatea de români din Ucraina, fiind în special concepută pentru comunitățile ucrainene din străinătate. Totodată, aceasta privește militarii străini implicați în război de partea Ucrainei. Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, și Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil, analizează noua lege. Între timp ce presa de limbă română din Ucraina a tratat pe larg subiectul.

Noul act normativ actualizează normele privind dobândirea și pierderea cetățeniei ucrainene, având ca scop principal simplificarea procedurilor pentru anumite categorii de străini. Beneficiarii direcți sunt militarii străini care luptă pentru Ucraina și membrii familiilor acestora. Aceștia pot depune o declarație de renunțare la cetățenia anterioară și de recunoaștere ca cetățean al Ucrainei, fără a mai fi obligați să aștepte încetarea efectivă a cetățeniei străine, un proces care anterior era birocratic și de durată.

De ce nu sunt afectați etnicii români

Confuzia apărută în spațiul public pare să pornească de la o interpretare eronată a legii. Noua legislație ar viza cetățenii unor state terțe care doresc să devină ucraineni, nu cetățenilor ucraineni prin naștere care doresc să obțină o altă cetățenie. Etnicii români din Ucraina sunt deja cetățeni ucraineni, iar prevederile noii legi nu au niciun impact asupra statutului lor juridic.

În prezent, la fel ca Spania, Ucraina nu recunoaște cetățenia multiplă, însă asta este valabil pentru toate statele lumii, nu doar pentru România. Potrivit informațiilor noastre, discuțiile despre dreptul minorității române de a deține cetățenie multiplă fac obiectul unor negocieri distincte între România și Ucraina.

Mitul discriminării României

Astfel, includerea pe acea listă ar fi presupus ca statul român să aibă interesul ca propriii cetățeni să devină cetățeni ucraineni. Conform informațiilor „Adevarul”, România nu a solicitat acest lucru autorităților de la Kiev, spre deosebire de alte state care au un număr mare de voluntari pe front sau interese strategice diferite.

Expertul în securitate Marius Ghincea este cercetător la Universitatea ETH Zurich, Elveția, și la Institutul Universitar European, de la Florența. În opinia sa, decizia care provoacă valuri în România vine să arate anumite priorități în politica externă și arată, fără niciun dubiu, că la Kiev nu suntem percepuți drept unul dintre aliații importanți.

Ce spun experții

„Decizia Ucrainei de a permite dubla cetățenie doar pentru anumite state aliate și din UE ne semnalizează prioritățile în politica externă ucraineană. În primul rând, decizia ucrainenilor ne arată că nu suntem considerați în grupul celor mai importanți parteneri care au ajutat Ucraina, ceea ce nu este, de altfel o surpriză, având în vedere poziția discretă și foarte reținută a României comparativ cu Cehia, spre exemplu, care a lansat printre altele și inițiativa cu privire la furnizarea muniției de război pentru Ucraina”, spune Ghincea.

Chiar dacă azi Cehia lui Babic este un stat eurosceptic și refuză să se implice în susținerea Ucrainei, Kievul s-a arătat mai binevoitor față de Praga decât față de București pentru felul în care s-au implicat cehii până acum.

„Cehii au oferit sprijin militar și politic mult mai semnificativ decât noi, deci beneficiază de pe urma acestui ajutor și a poziției asumate pro-ucrainene. Noi am decis să fim mai discreți și mai reținuți, deci nu beneficiem de același tratament. Ține mai degrabă de faptul că noi nu am vrut să ne implicăm prea tare, nu am pus nimic pe masă, deci nici nu putem avea așteptarea să ni se ofere un statut similar cu cel oferit Cehiei sau Poloniei”, punctează Ghincea.

Ce urmăresc ucrainenii

Există însă și un alt motiv, iar acesta ține de reminescențe ale vechii politici promovate de Kiev în privința minorităților numeroase. Iar românii, care sunt a doua cea mai numeroasă minoritate din Ucraina, nu beneficiază întotdeauna de cel mai bun tratament.

„Totodată, România are a doua cea mai mare comunitate etno-lingvistică din Ucraina, iar aici este posibil că ucrainenii să fi evitat să deschidă calea pentru obținerea sau recunoașterea cetățeniilor unui stat străin pentru un grup etno-lingvistic atât de semnificativ”, consideră Marius Ghincea. România trebuie să-și însușească această lecție și să acționeze ca atare. În consecință, mai spune Marius Ghincea, România ar trebui să susțină în continuare Ucraina și să crească sprijinul acordat acestei țări, dar să știe să pretindă condiții mai bune pentru românii din această țară.

Unde greșește România

„Ce ar trebui să facă România este să crească sprijinul pentru lupta de apărare a Ucrainei și să ceară la schimb respectarea în continuare a drepturilor culturale și politice ale comunităților românofone. Inclusiv includerea noastră în această listă a țărilor cu care se permite dubla cetățenie”, încheie Ghincea.

Decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil. Sintetizând, el vede două posibile explicații importante ale gestului făcut de Ucaina.

„Explicațiile sunt numeroase, dar cred că putem să mergem pe două linii. Prima linie este aceea că, în ceea ce privește statele cu care Ucraina are graniță directă, vecină, politica tradițională este una mai prudentă, pentru că dubla cetățenie în aceste state este de natură să facă astfel încât presiuni venind din partea unor state limitrofe să influențeze comportamentul electoral, pretențiile petno-teritoriale și așa mai departe. Deci asta ca o politică generală. Și doar satele care au făcut compromisuri istorice, Franța, Germania, România, Ungaria, au mers pe această acceptare”, spune Mișcoiu.

Pe de altă parte, consideră acesta, gestul Kievului spune însă multe despre modul în care este percepută România. Diplomația română nu are cea mai bună imagine la nivel internațional, iar oficialii români nu știu să se impună și nici nu sunt capabili să urmărească interesele țării, așa cum fac diplomații din alte țări.

„Pe de altă parte, iarăși România, cred că își plătește poziția unei diplomații și unei poziții prea puțin asertive la nivel internațional”, punctează Mișcoiu.

În ce privește sprijinul acordat de România Ucrainei, profesorul Mișcoiu vede lucururile puțin diferit. În opinia sa, România a ajutat suficient de mult Ucraina, dar nu a știut să ceară nimic la schimb, așa cum au făcut alte țări. Nu în ultimul rând, lipsa de transparență și comunicare a oficialilor români s-a întors împotriva țării. Astfel, deși România a fost printre statele care au ajutat mult Ucraina, Bucureștiul a adoptat poziția struțului și a refuzat, spre deosebire de alte țări, să facă publice informațiile despre acest ajutor și să-l facă și cunoscut întregii lumi.

Suferim la comunicare și transparență

„În ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, România a făcut multe lucruri, însă le-a făcut într-o manieră prea puțin evidentă, prea puțin vocală, adică nu am arătat mai nimic din ceea ce am făcut. Am fost foarte timizi și timorați tocmai fiindcă nu am dorit să ieșim în evidență și să strânim furia Federației Ruse, nu am dorit să ne afirmăm în prima linie. Și acest lucru a fost interpretat ca un act de concesie față de orice fel de poziție ar veni dinspre partea ucraineană. Practic, Ucraina, ca orice alt stat, este dornică să-și apere propriile interese și când vine vorba de state cu care se află în relație și față de care își permite să se impună într-o anumită formă, o face. Noi suntem în continuare victimele propriei noastre timidități, care se reflectă acum și în pozițiile pe care le adoptăm în relație cu chestiunea groenlandeză, cu opțiunea pentru Consiliul pentru Pace, cu alte asemenea dosare internaționale”, subliniază expertul.

Ce ar trebui să facă România? Sergiu Mișcoiu este de părere că e nevoie de o altă atitudine, mai fermă, inclusiv față de aliați precum Ucraina, însă în niciun caz de schimbarea politicii externe.

„Vorbim de timiditatea aceasta devenită clasică cumva a României în afirmarea unei poziții și, la finale, inclusiv ajutorul pe care România o acordă Ucrainei. Dacă România consideră că este în interesul său ca dubla cetățenie să fie aplicată în cazul Ucrainei și României, atunci ar trebui să fim mult mai asertivi și să căutăm să ne apărăm argumentele într-o manieră mult mai bine conturată strategic”, este opinia șui Sergiu Mișcoiu.

Ce spune presa de limba română din Ucraina

Tema a fost abordată pe larg de presa de limbă română din Ucraina, care a interpretat la rândul său noua lege ca un act de discriminare față de etnicii români.

„O palmă dată ROMÂNIEI în loc de ”MULȚUMESC!!” - Ucraina nu recunoaște cetățenia română după intrarea în vigoare a legii privind dubla cetățenie, chiar în pofida faptului că România e unul din cei mai mari prieteni și susținători!! Ucrainenii vor putea obține cetățenia statelor a căror listă este stabilită de Cabinetul de Miniștri - SUA, Canada, Germania, Polonia și Republica Cehă. De altfel, lista nu include următoarele țări: România, Ungaria, Israel”, a titrat, „Zorile Bucovinei”, ziar în limba română din Cernauți, despre controversata lege.

În articol se mai arată că România „cheltuiește milioane de euro pentru a-și ajuta țara vecină în războiul cu agresorul rus, adăpostește refugiați ucraineni, acordă atât ajutor umanitar- produse, medicamente, echipamente, etc., cât și logistic.”

În final, jurnalistul trage un semnal de alarmă: „Dacă la nivel de stat e o astfel de atitudine ”binevoitoare” față de România… la ce să ne așteptăm noi, românii băștinași, - să ne fie respectate drepturile constituționale la instruire în limba maternă, să se facă excepții pentru etnicii români să-și poată păstra LICEELE cu limba română de predare și după 2027?”

„România nu este inclusă deocamdată în această listă”

Libertatea cuvântului, ziar de limba română din Cernăuți, a publicat o știre neutră subliniind că situația este temporară:

„România nu este inclusă deocamdată în această listă. Cetățenii acestor țări vor putea obține pașaportul Ucrainei printr-o procedură simplificată, iar ucrainenii vor putea obține pașapoartele acestor state fără a-l pierde pe al lor. Cabinetul de Miniștri va putea modifica lista țărilor în orice moment, la propria discreție.”

Legea stabilește că, la formarea acestei liste, Cabinetul de Miniștri trebuie să țină cont de faptul că aceste țări sunt membre ale UE, precum și să acorde atenție dacă statele respective au susținut sancțiunile impuse împotriva Federației Ruse. Guvernul urmează să determine, printr-o dispoziție separată, care autoritate va fi responsabilă de formarea acestei liste, se mai arată în ziar.

Agenția de știri din Cernăuți – Bucpress – a păstrat tonul neutru al știrii privind faptul că România nu figurează printre primele cinci țări ai căror cetățeni vor beneficia de noua legislație. Știrea mai arată că „Până la declanșarea razboiului din 2022, cetățenii ucraineni din regiunea Cernăuți care dețineau și cetățenie română erau percepuți ca o amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. Subiectul era frecvent abordat de presa locală naționalistă din Cernăuți, dubla cetățenie fiind prezentată ca un factor de risc pentru securitatea națională.”

Anterior acestei reforme legislative, Ucraina aplica una dintre cele mai restrictive politici din Europa în materie de cetățenie, interzicând dubla cetățenie, mai arată agenția de știri.

Celelalte publicații în limba română din Ucraina au publicat știrea într-un ton neutru.