Președintele rus, Vladimir Putin, a reafirmat intențiile beligerante ale Federației Ruse într-o conferință de presă susținută vineri , spulberând astfel speranțele occidentale privind un eventual acord de încetare a focului în Ucraina. Într-o analiză pentru „Adevărul”, profesorul universitar Radu Carp explică semnificația acestor mesaje: Kremlinul nu doar că respinge pacea, dar pregătește o intensificare a conflictului care vizează direct vecinătatea României.

Mesajul transmis de liderul de la Kremlin este unul lipsit de echivoc, în ciuda retoricii diplomatice. Federația Rusă nu dorește pacea în Ucraina. Profesorul Radu Carp atrage atenția că Moscova a trecut la o strategie de război total, cu implicații majore pentru securitatea regională, inclusiv cea a României.

O economie de război și recrutări

Dincolo de declarațiile politice, cifrele bugetare trădează adevăratele intenții ale Rusiei. Profesorul Carp subliniază că alocarea resurselor financiare demonstrează hotărârea lui Putin de a continua agresiunea militară pe termen lung.

„Federația Rusă merge mai departe cu efortul de război, ceea ce arată foarte limpede și bugetul care a fost aprobat și care prevede o creștere a cheltuielilor militare. Nici vorbă ca Federația Rusă să dorească o pace sau încetarea ostilităților, cel puțin până la ocuparea întregii regiuni Donbass”, explică Radu Carp.

Mai mult, expertul avertizează asupra unor fenomene sociale interne pe care Occidentul tinde să le ignore. Rusia a activat mecanisme subterane pentru a-și reface efectivele, evitând o mobilizare generală care ar putea stârni nemulțumire populară.

„Federația Rusă se pregătește de război, se pregătește de intensificarea războiului. Federația Rusă practică, în momentul de față, primele recrutări invizibile, recrutări, mișcări pe care noi nu le vedem la lumina zilei, dar care, dacă intrăm mai în detaliu, observăm lucruri foarte îngrijorătoare. O țară care votează un buget de șaizeci la sută pentru apărare, o țară în care recrutarea se face prin infiltrări în gări și în toate nodurile de transport importante din Rusia... O asemenea țară nu este dispusă să discute”, detaliază profesorul.

Pericolul de la gurile Dunării: Odesa și Republica Moldova

Unul dintre cele mai alarmante aspecte identificate în analiză vizează extinderea frontului către sudul Ucrainei. Acest scenariu, pe care Moscova îl urmărește încă de la începutul războiului, are potențialul de a destabiliza direct Republica Moldova și de a aduce teatrul de operațiuni în imediata proximitate a României.

„Faptul că avem alte mișcări interesante în Ucraina, respectiv această încercare de a crea un nou front în zona Odesa. Vedem că Federația Rusă dorește să distrugă legăturile dintre Moldova și Ucraina. Deci asta ce arată? Că războiul se va intensifica și va fi și mai aproape de granițele României, dacă putem spune așa”, avertizează analistul.

Capcana negocierilor de pace

În ceea ce privește ipoteza unor negocieri, profesorul Radu Carp consideră că Federația Rusă nu dorește încheierea unui acord.

„Părerea mea este că pacea nu a existat niciodată. (...) În ciuda acestor planuri, versiuni de 20, 28 de puncte și așa mai departe, care tot circulă, de fapt Federația Rusă a declarat clar că nu dorește un armistițiu, nu dorește altceva decât pretențiile teritoriale pe care le-a avut de la bun început”, afirmă Carp.

În opinia sa, strategia Kremlinului vizează exploatarea fisurilor din blocul euro-atlantic.

„Singura situație pentru care Rusia este interesată de aceste planuri de pace este pentru a găsi o falie între Statele Unite și Europa. Sau pentru a adânci falia, pentru că deja există această falie”, punctează expertul.

Eșecul sancțiunilor economice

Analiza atinge și subiectul sensibil al sancțiunilor occidentale. Deși au provocat pierderi, acestea nu au reușit să blocheze mașinăria de război rusească. Potrivit profesorului, amenințările lui Putin privind confiscarea activelor rusești, pe care le consideră un „jaf”, arată că Moscova este pregătită pentru un război economic de uzură.

„Statele Unite nu prea mai au ce măsuri să ia. Adică aceste măsuri luate împotriva Gazprom și Rosneft au fost niște măsuri foarte radicale și vedem că ele au produs efecte amestecate. În orice caz, nu au provocat un dezastru economic în Federația Rusă”, explică acesta, adăugând că „în ciuda pachetelor numeroase de sancțiuni care au fost adoptate, niciuna dintre ele nu a avut până acum efectul decisiv pentru a convinge Rusia să stea la masa negocierilor”, a conchis Radu Carp.