Președintele Vladimir Putin încearcă să scape de guvernarea pro-occidentală de la Chișinău și are suficiente mijloace la îndemână, susțin analiștii internaționali.

Dacă există națiuni care sunt victime ale poziției lor geografice, atunci Republica Moldova este una dintre acestea, blocată între România și Ucraina, un canal de acces la „gaura neagră“ a enclavei separatiste Transnistria , controlată de ruși. Atacul rusesc asupra Ucrainei a readus-o imediat pe harta conflictului și fiecare nou capitol al războiului, care împlinește un an pe 24 februarie, readuce Chișinăul în centrul atenției".

Potrivit „The Guardian“, „de la invadarea Ucrainei de către Rusia, micuța republică, una dintre cele mai sărace țări ale Europei, a trebuit să se confrunte cu un număr mare de refugiați, inflație în creștere, întreruperi de curent și instabilitate în regiunea Transnistriei, controlată de separatiștii ruși“.

ABC News a discutat cu politologul Costin Ciobanu, de la Universitatea Royal Holloway din Londra. Acesta spune că probabil a existat o „presiune uriașă" asupra autorităților moldovenești pentru a explica mai multe.

Mișcare preventive a Chișinăului

Intervenția publică a președintei Maia Sandu ar putea fi, de asemenea, o mișcare preventivă menită a zădărnici „încercările Rusiei de a destabiliza Moldova“, în același mod în care oficialii occidentali au dezvăluit planurile de război ale Kremlinului înainte de invadarea Ucrainei.

Și publicația franceză Libération crede că „diseminarea publică a acestor informații sensibile de către autoritățile moldovenești ar putea fi o modalitate de a descuraja inițiatorii și colaboratorii lor locali să-și continue planurile.

Chișinăul trebuie să facă față, de asemenea, amenințării soldaților ruși și a unui mare depozit rusesc de muniție în regiunea separatistă pro-rusă din Transnistria".

Două moduri de a escalada un conflict

Există două moduri de a escalada un conflict. Primul este „vertical" și constă în a folosi noi arme sau a viza noi ținte, așa cum face Vladimir Putin de câteva săptămâni, lovind orașele și infrastructura ucrainene.

Al doilea este „orizontal“: extinderea conflictului pe noi teritorii,. Și asta este poate ceea ce amenință astăzi Moldova, acest mic stat din fosta URSS, vecin cu Ucraina și România a cărei limbă o împărtășește. Este posibil acest scenariu? Sunt două întrebări într-una: Are Putin mijloace pentru a destabiliza Moldova? Și are Putin interes în destabilizarea Moldovei? La prima întrebare, putem răspunde fără ezitare da, scrie France Inter. „Țara este foarte polarizată și supusă unui război informațional constant. Maia Sandu a vorbit despre asta în timpul vizitei sale în Franța din decembrie. Președintele a fost ales democratic și tocmai alegerea sa hotărât pro-occidentală îl face o țintă principală. Care ar fi interesul liderului de la Kremlin? Ar fi dublu, notează publicația franceză: „în primul rând, să „pedepsească" Uniunea Europeană pentru sprijinul său pentru Ucraina. Răsturnând guvernul, Putin ar da o palmă în față acestei Europe care îl sfidează.

Dar există și posibilitatea ca Rusia să nu fi renunțat la visul său de a cuceri sudul Ucrainei și de a stabili continuitatea teritorială între Donbas, Crimeea și Transnistria. Este clar că Putin nu ar ezita să folosească forța pentru a scăpa de Moldova dacă îi stă în cale. Europa, să recunoaștem, ar fi destul de neajutorată în fața unei asemenea escalade“.

„Putin râvnește la toate țările care au făcut parte din URSS“

„Putin râvnește la toate țările care au făcut parte din URSS și, dacă va izbuti în Ucraina, Moldova va fi cu siguranță următoare lui țintă“, scrie „The Wall Street Journal“. „Deja „Kremlinul se folosește de problemele economice ale Moldovei pentru a ațâța tulburări politice. Sondajele arată că moldovenii au adesea opinii confuze și contradictorii. Atacul Rusiei contra Ucrainei a dus însă la o modificare considerabilă a opiniilor: Putin rămâne de departe cel mai apreciat politician străin, însă rata aprecierii lui s-a prăbușit. La finalul anului trecut peste 70% din moldoveni considerau că armata țării lor ar trebui consolidată. Amicii Rusiei din Moldova – și difuzoarele lor din presă – se împotrivesc ideii. Ceea ce pare un motiv întemeiat de a o face“, subliniază cotidianul.

România susține stabilitatea Republicii Moldova

Președintele Klaus Iohannis consideră „extrem de îngrijorătoare” semnalele privind tentativele Rusiei de a organiza o lovitură de stat în Republica Moldova și „condamnă ferm” încercările de destabilizare a țării. Într-o declarație transmisă de Administrația Prezidențială, Klaus Iohannis a arătat că România susține suveranitatea Republicii Moldova și parcursul ei către Uniunea Europeană. „România a fost și continuă să fie alături de Republica Moldova și condamnă ferm orice tentativă de destabilizare inițiată din exteriorul țării. Sunt extrem de îngrijorătoare semnalele publice privind orice încercări ale Federației Ruse de a interveni ilegitim pentru a răsturna ordinea democratică și constituțională a Republicii Moldova, un stat suveran, care și-a ales prin vot liber direcția politică. Amenințările care vizează destabilizarea traiectoriei europene a Republicii Moldova, mai ales în această perioadă complicată marcată la nivel global de profunde crize de securitate și economice, nu trebuie deloc neglijate”, a transmis președintele Klaus Iohannis în declarația sa.

El a arătat că România susține suveranitatea Republicii Moldova, al cărei loc este în Uniunea Europeană. România a susținut, susține și va continua să susțină stabilitatea Republicii Moldova în mod concret și solidar, pe toate dimensiunile, a afirmat marți, de la sediul Organizației Națiunilor Unite, ministrul român de externe Bogdan Aurescu.

Nezavisimaia Gazeta: „Chișinăul riscă să obțină încă o Transnistrie”

Găgăuzii se tem că Maia Sandu va deschide un al doilea front ucrainean în Transnistria. Un sondaj ar fi relevat că numai vreo 3% din găgăuzi au încredere în puterea de la Chișinău; în schimb 92% au încredere în Rusia și 40% în Turcia, scrie publicația rusă apropiată de Kremlin „Nezavisimaia Gazeta“.

Trebuie remarcat faptul, notează NG, că găgăuzii au un nivel scăzut de încredere și în autoritățile lor - bașkanul (șeful) autonomiei, comitetul său executiv (guvern) și Adunarea Populară (parlamentul).

Potrivit deputatului Adunării Populare, copreședintele Comisiei Interparlamentare (Moldova și Găgăuzia) Serghei Cimpoeș, Turcia este percepută pozitiv datorită asistenței acordate Găgăuziei pe o perioadă îndelungată. Iar pentru Rusia această atitudine a fost confirmată de referendumul desfășurat în autonomia găgăuză în 2014: peste 95% dintre cei care au participat la sondaj au votat pentru cursul de integrare a Moldovei care vizează Rusia.

Găgăuzii se tem de unirea cu România

Actualul sondaj de opinie a arătat că găgăuzii sunt sceptici cu privire la Uniunea Europeană, nivelul de încredere în UE fiind 3-7%. Probabil că aici afectează o altă perspectivă de integrare - posibila unire a Moldovei cu România, explică Cimpoeș.

El spune că „astăzi găgăuzii sunt îngrijorați de riscurile unei eventuale unificări a Moldovei cu România și deschiderea unui al doilea front (ucrainean) de către actualele autorități moldovenești - în Transnistria. Potrivit rezultatelor sondajului de opinie, absolut toți respondenții se tem de participarea Republicii Moldova la ostilități. În plus, populația autonomiei este îngrijorată de adoptarea de către parlamentul Republicii Moldova a completărilor la Codul penal privind pedeapsa separatismului“.

„Înțelegem că autoritățile din Republica Moldova înăsprește regulile, orice persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru participarea la proteste sau pentru criticarea liderilor țării. Și astfel de afirmații pot fi, deoarece populația este nemulțumită de situația economică din republică”, a explicat deputatul găgăuz.

El a atras atenția că în ajunul alegerii bașcanului Găgăuziei (prevăzută pentru 30 aprilie anul acesta), există o mare cerere din partea societății pentru un candidat cu experiență în domeniul economic și al afacerilor - 80% sunt gata să aibă încredere într-un astfel de candidat. Totodată, sondajul arată că un candidat susținut de partidul de guvernământ al Republicii Moldova și cu orientare pro-occidentală va fi susținut de 3-7% dintre alegători. Un candidat sprijinit de Partidului Socialiștilor este perceput pozitiv de 20-25% dintre respondenți, iar aproximativ jumătate sunt pregătiți să-l susțină. Un candidat susținut de Turcia este evaluat pozitiv la un nivel de 30–40%, dar nu mai mult de 10% sunt pregătiți să susțină un astfel de candidat. Totodată, candidatul susținut de Federația Rusă este evaluat pozitiv la nivelul de 90-95%, iar marea majoritate a respondenților sunt pregătiți să-l susțină. „Găgăuzii acordă prioritate Rusiei și Turciei”, a conchis Serghei Cimpoeș.