Ce vom afla din desecretizarea celor 5.000 de dosare despre anii '90. Miza declasificării a 100 de metri de istorie a României

Declasificarea documentelor privind primele alegeri după 1989, mineriadele, și alte evenimente importante din istoria României va contribui la clarificarea mecanismelor concrete prin care statul român funcționa în acea perioadă. Radu Carp, analist al sistemului politic și juridic din România și din UE și profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a explicat pentru „Adevărul” că desecretizarea acestor documente ar putea scoate la iveală chestiuni extrem de interesante și de importante pentru români.

„Trebuiau desecretizate demult. Legea arhivelor spune că astfel de documente pot fi ținute la secret timp de 30 de ani. Unele dintre ele trebuiau desecretizate după alegerile din 1996.

Cu certitudine, această desecretizare este o decizie politică și cu siguranță s-a discutat despre ea în ultimele 6 luni. Și asta pentru că legea spune că de a doua zi după desecretizare, cercetătorii pot merge să le consulte, iar pentru asta trebuie create spații fizice sau posibilitatea de a fi consultate online”, a declarat expertul pentru „Adevărul”.

Ministra Oana Țoiu a anunțat pe 30 aprilie că 5.376 de dosare, organizate în sute de mape și ocupând aproximativ 100 de metri liniari de arhivă, sunt scoase din circuitul restricționat.

Din perspectiva lui Carp, valoarea acestor documente nu constă neapărat în dezvăluirea unor „mari conspirații”, ci în clarificarea mecanismelor concrete prin care statul român funcționa în acea perioadă. El sugerează că unele dintre cele mai interesante informații ar putea viza modul în care erau percepute și raportate evenimentele interne către exterior. De exemplu, ar putea apărea detalii relevante despre Conflictul interetnic de la Târgu Mureș din martie 1990 sau despre reacțiile externe la Revoluția din 1989, inclusiv felul în care aceste evenimente erau interpretate la Moscova.

„Vot fi chestiuni interesante de aflat, chiar dacă nu vorbim de documente ale SIE.

Și vă dau câteva exemple. Ar fi interesant de aflat ce s-a întâmplat pe 15 martie 1990 (Conflictul interetnic de la Târgu Mureș din martie 1990 – n. red.) și cum a văzut URSS acele evenimente, dacă s-a intervenit sau nu, cum a fost reflectată Revoluția din 1989. Sunt foarte multe necunoscute și sperăm să găsim răspunsuri. Sigur, nu vom găsi răspunsuri la marile întrebări cum ar fi reacția URSS la independența Republicii Moldova sau la Revoluția din 1989, dar vom afla cum se făceau raportările atunci”, a declarat expertul pentru „Adevărul”.

Oana Țoiu: E drept românilor să afle ce s-a întâmplat

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat vineri că desecretizarea va dezvălui inclusiv care era accesul la finanțare al României de atunci.

„Și acum are acces publicul la informații de dinainte de 1989, care sunt deja desecretizate. Digitalizarea documentelor care nu mai sunt desecretizate, din motive greu de înțeles aceste document nu sunt complet digitalizate. În primul rând este dreptul poporului român de a avea acces la aceste informații. Acum se deschide accesul pentru cercetători și jurnaliști”, a declarat ministrul.

5.376 de dosare vor fi desecretizate

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi, 30 aprilie, declasificarea unei ample serii de documente diplomatice din arhivele MAE, care acoperă primii ani ai tranziției României.

Este vorba despre peste 5.000 de dosare ce includ informații despre alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regele Mihai I al României, dar și corespondența cu fosta Uniunea Sovietică.

Potrivit ministrului, documentele nu mai aveau statut de secret de stat de mai bine de un deceniu, însă nu au fost până acum accesibile publicului.

„Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS - toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani și vor fi publice. (...) Vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă.

Câteva titluri de dosare:

* «Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989»

* «Reunificarea Germaniei (1990)»

* «Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai»

* «„Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS».

Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.

O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază.

Proiectul de Hotărâre de Guvern este în transparență decizională pe site-ul MAE ”, a transmis Oana Ţoiu.