La aproape patru ani de la începerea invaziei ruse în Ucraina, istoricul Armand Goșu sintetizează patru scenarii privind evoluția războiului. Cel mai posibil scenariu este cel care ar avea ca rezultat „distrugerea unei întregi națiuni”.

Istoricul Armand Goșu, specializat în istoria Uniunii Sovietice, a prezentat, zilele trecute, cele 4 scenarii privind evoluția războiului din Ucraina în cadrul conferinței „Rusia-Ucraina, războiul de astăzi” organizată la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iasi.

„Nu sunt doar scenariile mele. Eu am încercat să fac un fel de sinteză a scenariilor care sunt în spațiu public. Și am încercat să limitez numărul acestor scenarii, pentru că sunt oameni care prezintă șapte, opt, zece scenarii. Și am încercat să reduc numărul cât mai mult. Am zis, scenarii posibile, nu probabile”, a explicat profesorul.

Scenariul la care speră Putin

„Colapsul Ucrainei. Ăsta este scenariul la care speră Putin. Putin crede în acest scenariu. Problema lui este că pentru ca acest scenariu să se împlinească, trebuie ca Rusia să spargă frontul și să avanseze, să se prăbușească frontul. Rusia nu are forță. Asta ar însemna că Rusia mai trebuie să trimită pe front câteva sute de mii de oameni. Ori e foarte riscant pentru Putin să facă o mobilizare, pentru că s-a învățat din septembrie când s-a prăbușit în sondaje după mobilizare și e un risc de criză socială”, argumentează Goșu.

Speranțele lui Putin au crescut anul acesta pentru că și le-a legat de Trump. El speră că în 2026, armele programate de Biden să ajungă în Ucraina se vor epuiza și atunci europenii nu vor livra suficiente armele Ucrainei, iar Ucraina slăbită pur și simplu se va prăbuși.

„Putin, că tot gândește în termeni de asocieri istorice, compara acest război cu primul război mondial. Vă amintiți primul război mondial? Dacă vă uitați la evoluția războiului, ați fi pariat pe Puterile centrale. Ați fi zis, „evident, căștigă Germania. Nu are cum să piardă Germania războiul”. Până în august 1918, Germania părea să câștige războiul. Ce se întâmplă? Prin intrarea în război a britanicilor și introducerea tancuriilor, lucrurile s-au schimbat radical pe front și s-a prăbușit guvernul de la Berlin. A apărut criza economică și germanii, Puterile centrale pierd războiul fără ca vreun picior de soldat străin să fie pe teritoriul lor”, prezintă acesta.

Pentru Putin acest aspect al istoriei Rusiei este o obsesie. Rusia a ieșit din război prin Revoluția lui Lenin, revoluția bolșevică. „Când zicem că Putin e comunist e o prostie, Putin e cel mai antileninist, e bolnav când aude de Lenin, intră în trepidație. El consideră că Lenin a furat Rusiei o victorie și că prin acea victorie Rusia ar fi ajuns la Berlin și la Constantinopol și astăzi probabil ar fi fost cea mai mare putere mondială incomparabil mai mare decât America”, explică Goșu.

Noua obsesie a lui Putin este că trebuie ca Rusia să strângă rândurile, să reziste și Ucraina se va prăbuși. Trebuie doar să aibă răbdare.

„Scenariul cel mai posibil: 30 de ani de război”

Al doilea scenariu este războiul de lungă durată.

„Acesta mi se pare un scenariu mai posibil, să spunem. Dintre toate acesta mi se pare cel mai posibil. Acesta e un scenariu care aparent nu-i convine lui Putin, dar de fapt cred că ăsta-i convine cel mai mult lui Putin. Pur și simplu, asta înseamnă că Putin nu trebuie să facă nici mobilizare, nu trebuie să folosească nici resurse mai mari, ci pur și simplu să țină războiul la foc mic ani și ani de zile. Adică se transformă într-un Liban, 30 de ani de război. Pur și simplu o națiune întreagă este distrusă”, explică Goșu.

În cadrul conflictului cu Ucraina a existat și un moment de război cu o intensitate redusă, perioada 2015-2021, când au fost lupte sporadice în est, în zona Donbas. Această strategie a funcționat pentru Putin atunci. A așteptat alegerile și a zis, „pierde Poroșenko alegerile. Ura, vine un tânăr actor. Ăsta nu se pricepe la politică, Îl fac din vorbe.” Lucrurile nu au ieșit însă conform planului.

În acest context, spune Goșu, Putin poate să zică: „poate n-a ieșit prima dată, dar poate iese a doua oară”. Atunci liderul rus așteaptă o criză politică, o criză socială în Ucraina care va aduce la puterea alt președinte, alt regim politic:

„Acesta este un scenariu plauzibil. De ce zic că e plauzibil? Pentru că Rusia nu are suficiente resurse pentru primul scenariu. Sigur că acela-i scenariul de aur, pe acela-l vrea Putin. Dar pentru acela trebuie să facă și Rusia ceva. Rusia nu are suficientă energie și nu vrea să se utilizeze atât de tare încât să prăbușească Ucraina. Și atunci, cred că ăsta este un scenariu mai plauzibl, care nu presupune un efort foarte mare din partea lui Putin".

Sigur că în acest caz trebuie să există anumite condiții printre care să rămână în logica unor progrese foarte slabe, minimale pe câmpul de luptă, care se obțin cu pierderi umane și materiale foarte mari.

Și presupune un sprijin, totuși, serios din partea Occidentului, în condițiile în care anul viitor, relațiile cu SUA se răcesc și rămâne Europa singura care sigur trebuie să se implice mai mult.

„Este plauzibil acest scenariu, dar este puțin probabil”

Al treilea scenariu este cel în care Rusia oprește agresiunea, încetează focul.

„E un scenariu ideal, ar fi frumos să întâmple. E posibil doar în anumite condiții. Pentru a determina Rusia să oprească agresiunea, Ucraina trebuie să escaladeze. Escaladezi ca să dezamorsezi mai apoi. În același timp să mențină linia frontului. Asta presupune să crești capacitatea Ucrainei de a lovi teritoriul inimic”, spune istoricul.

Asta ar înseamna ca Ucraina să primească rachete cu rază lungă de acțiune, Tomahawk sau Taurus sau Storm Shadow, dar nu 10 bucăți, ci sute și, în același timp, să-i observi cum lovesc puncte de comandă, depozite de armament etc: „În momentul acela, și dacă aceste atacuri sunt ample și sunt însoțite de roiuri de drone, atunci ai putea să ai și o schimbare de opinie publică în Rusia și ai putea să ai și niște presiuni din partea elitei militare de acolo ca să spună „nu facem față tipul ăsta de război.”

Goșu nu e convins de acest scenariu, deoarece presupune și o interacțiune a opiniei publice din Rusia: „Nu îmi dau seama dacă opinia publică din Rusia poate să se manifeste suficient de pregnant ca să pună presiune pe Putin. Nu-s convins că lucrul ăsta se poate întâmpla. Deci ăsta mi se pare singurul scenariu clar în care Ucraina poate ieși învingătoare. Este plauzibil acest scenariu, dar este puțin probabil pe datele pe care le-am în momentul ăsta. În primul rând e vorba de creșterea capacității de atac în teritoriu a Ucrainei, ceea ce nu văd că se poate realiza prea curând, văzând reticența cu care occidentalii ajută Ucraina cu armament sofisticat.”

Scenariul IV: criză politică majoră în Rusia

Ultimul scenariu prevede o criză politică majoră în Rusia.

„Știți că s-a vorbit în 2020 că Rusia se prăbușește? Iar lumea a renunțat la idee. Uite că nu s-a prăbușit, că e mai tare ca niciodată. Să știți, și la 1917 nimeni nu se gândea că se prăbușește Rusia. Și s-a prăbușit. Un context din acesta de evenimente, de întâmplări, poate să ducă la niște rezultate fericite pentru unii, nefericite pentru alții. Sigur că în momentul acesta e un scenariu puțin probabil. Presupune o criză majoră în Rusia, o combinație de șocuri economice și lovituri militare majore. Când zic criză economică, mă refer la colaps economic, adică nu că au crescut prețurile la țigări. O panică bancară și se prăbușește sistemul financiar din Rusia. Populație nemulțumită, militarii ies în stradă, protestează”, detaliază profesorul.

Un astfel de scenariu este similar cu incidentul generat de liderul Wagner, Prigojin, care, în iunie 2023, pur și simplu a luat mașinile blindate și a pleact spre Kremlin: „Toată chestia e să nu se mai oprească pe drum.”

Un alt scenariu ce presupune schimbare majoră este cel în care moare Putin. „Se mai întâmplă. Oamenii mai și mor. Imaginați-vă situația asemănătoare din trecut. Eu nu pot să-mi imaginez decât să compar cu 1953, când moare Stalin. La câteva zile după moartea lui Stalin, Beria transmite un semnal americanilor. Hai să discutăm, să continuăm discuțiile înghețate de la Geneva pe războiul din Correa", explică Goșu.

„În două luni, ar fi pace”, arată el, menționând: „Un scenariu de tipul acesta nu spun că e probabil, dar spun că este posibil. Deci o schimbare dramatică în Rusia poate să pună capăt războiului.”

Concluzie: „E puțin probabil că războiul să se încheie curând”

La final, istoricul a tras mai multe conluzii. „E puțin probabil că războiul să se încheie curând. Sprijinul militar al SUA pentru Ucraina va disparea în 2026 odată cu livrările preconizate de Biden. Europa va deveni principalul susținător al armatei ucrainene și trebuie să-și intre și în rolul de principal susținător politic. Acum, cred că este vital necesar ca europenii să se concentreze pe elaborarea unei strategii multianuale de susținere a efortului de război al Ucrainei și să lase poveștile cu trupe de menținere a păcii cu valuri, nu știu ce, care nu o să ajungă niciodată pe niciun teritoriu ucrainian.”, a explicat Goșu.

Ce mai înseamnă asta? „Înseamnă să te pregătești de război. Asta înseamnă să investești în industria de apărare. Asta înseamnă să colaboreze segmentele europene în industria de apărare, pentru că numai astfel poți să faci față Rusiei și să ajuți Ucraina să-și creeze propria bază industrială de apărare pe teritoriul ei. Ca Putin să piardă războiul, trebuie ca Ucraina să fie integrată în Occident. În granițele de la 1992, în granițele de azi, fără 20% din teritoriu... Important e ca Ucraina să fie în Occident, asta ar fi marea victorie a Ucrainei, a Occidentului, iar noi, ca țară de margine, vecină a Ucrainei, suntem mai mult ca alții interesați ca Ucraina să învingă", a conchis istoricul.