Raportul scurs în presă cu privire la rezultatele preliminare atacului SUA asupra celui mai important sit nuclear al Iranului, Fordo, situat adânc sub munte, este doar începutul întrebărilor și investigațiilor ce vor urma, pentru a determina dacă Fordo a fost realmente distrus sau doar degradat, relatează BBC.

Situl nuclear Fordo este probabil cel mai spionat loc de pe planetă.

Serviciile secrete occidentale au fost cele care au dezvăluit public în 2009 că aici se află o instalație nucleară secretă a Iranului. Iar acum evaluarea exactă pagubelor provocate de atacurile americane va fi probabil vitală pentru a înțelege direcția viitoare a conflictului.

O evaluare a Agenției de Informații a Apărării (DIA), scursă în presă, a indicat că elemente esențiale ale programului nuclear iranian nu au fost de fapt distruse, iar atacurile au amânat eforturile nucleare ale Iranului mai degrabă cu luni decât ani.

Însă acest raport este doar o evaluare preliminară, elaborată cu calificarea „încredere scăzută” – iar asta în contextul în care aprecierea impactului este abia la început, având în vedere că este vorba de un loc proiectat să ascundă ce se află acolo de priviri iscoditoare.

DIA este o agenție a Pentagonului specializată în informații militare de sprijin operațional. Colectează cantități mari de informații tehnice, dar este distinctă de alte agenții precum CIA.

„Daunele finale de luptă vor lua timp” să fie stabilite, a declarat președintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, imediat după atac. Dar ce ar înseamna propriu-zis distrugerea sau deteriorarea programului și cum se poate ști sigur că asta s-a întâmplat?

Imaginile din satelit arătând cratere și praf nu sunt prea revelatoare cu privire la impactul real în subteran. Și la prima vedere nu arată o surpare masivă sau o prăbușire a muntelui.

Cea mai plauzibilă ipoteză este că, deși SUA au lansat mai multe bombe, iranienii au folosit suficient beton armat pentru a le împiedica să pătrundă în sala principală și să distrugă utilajele din interior. De altfel, aceste bombe penetrante au fost folosite operațional în premieră, un alt considerent care sporește incertitudinea.

Chiar și așa, centrifugele, care se rotesc la viteze mari pentru a îmbogăți uraniul, sunt foarte sensibile, ceea ce înseamnă că explozia le-a destabilizat probabil în mare parte, perturbându-le funcția.

Pe de altă parte, se pune problema colectării și analizării informațiilor cu privire la condiția sitului.

Astfel, conturarea unei imagini mai clare a pagubelor va necesita și alte forme de intelligence – de la detectoare seismice care pot analiza adâncimea și magnitudinea exploziilor subterane senzori de detectare a radiațiilor (pe care inspectorii internaționali spun că nu le-au detectat) și senzori precum LIDAR, care pot schița hărți 3D folosind impulsuri laser de la aeronave sau drone pentru a obține date din subteran.

Informatorii și comunicațiile interceptate vor fi, de asemenea, vitale, deoarece pot revela discuții între iranieni cu privire la pagubele produse și implicațiile acestora. Toate acestea vor fi actualizate constant pentru a furniza evaluarea finală, cu un grad mai mare de încredere.

Apoi, chiar dacă situri precum Fordo ar fi suferit daune grave, care să le fi făcut inutilizabile pentru moment, așa cum au susținut oficialii americani, asta este diferit de a afirma că acesta este sfârșitul programului nuclear al Iranului. Întrucât nu se poate exclude că acesta ar putea fi reconstituit la noi situri.

O flotă de camioane a fost văzută la Fordo chiar înainte de atacul SUA, iar întrebarea crucială este ce transportau și unde a fost dus.

Toate indiciile arată că Teheranul și-a mutat stocul de uraniu puternic îmbogățit într-o altă locație. Un alt munte nuclear cunoscut sub numele de „pickaxe” a atras atenția internațională, iar Iranul ar fi putut, de asemenea, să mute un număr de centrifuge, deși în mod certe nu suficiente pentru a realiza progrese în ritmul anterior atacului.

Pe de altă parte, chiar dacă Iranul ar dispune de suficient uraniu îmbogățit, sunt necesare mai multe etape pentru a fabrica o bombă prin obținerea purității de nivel militar și dezvoltarea unui sistem de lansare. Acestea necesită un nivel foarte ridicat de cunoștințe științifice specializate. Or una dintre cele mai notabile acțiuni ale Israelului la începutul conflictului a fost uciderea oamenilor de știință implicați în program, în speranța de a da înapoi considerabil calendarul.

Nu încape îndoială: atacul SUA a amânat programul Iranului. Întrebarea este: cu cât timp, realmente? Un răspuns depinde de aflarea cu exactitate a ceea ce a rămas după atacuri și, inevitabil, va fi doar o estimare cât de cât apropiată, mai degrabă decât o cifră concretă.

Toate acestea înseamnă că munca agențiilor de informații în încercarea de a înțelege amploarea programul nuclear al Iranului este de așteptat să se intensifice în următoarele luni. Iar dacă indiciile vor arata că Teheranul reconstituie în secret programul sau se grăbește să construiască o bombă, atunci există o mare probabilitate de reaprindere a conflictului.

Context

Raportul întocmit de Agenția de Informații a Apărării, departamentul de informații al Pentagonului se bazează pe o evaluare efectuată de Comandamentul Central al SUA în urma atacurilor americane, a declarat una din sursele citate de CNN, care a dezvăluit raportul în premieră.

Analiza pagubelor aduse siturilor și a impactului atacurilor asupra ambițiilor nucleare ale Iranului este în curs de desfășurare și s-ar putea schimba pe măsură ce devin disponibile mai multe informații.

Două dintre persoanele familiarizate cu evaluarea au declarat că stocul de uraniu îmbogățit al Iranului nu a fost distrus. Una dintre persoane a spus că centrifugele sunt în mare parte „intacte”. O altă sursă a declarat că uraniul îmbogățit evaluat de serviciile de informații a fost mutat din amplasamente înainte de atacurile americane.

„Deci, evaluarea (DIA) este că SUA le-a dat înapoi cu cel mult câteva luni”, a adăugat aceasta.

„Această presupusă evaluare este complet greșită și a fost clasificată drept «strict secret», dar a fost totuși divulgată către CNN de către un ratat anonim, de nivel inferior, din comunitatea de informații”, a reacționat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, într-un comunicat: „

Trump a respins raportul CNN într-o postare pe Truth Social: „Una dintre cele mai reușite lovituri militare din istorie” adăugând: „Siturile nucleare din Iran sunt complet distruse!”

Secretarul american al apărării a declarat miercuri că evaluarea este „un raport strict secret; era preliminară; avea un nivel scăzut de încredere”.

„Informațiile au fost foarte neconcludente”, a declarat Trump jurnaliștilor la un summit NATO de la Haga, introducând un element de incertitudine pentru prima dată după câteva zile de declarații categorice conform cărora distrugerea a fost totală.

„Serviciile de informații spun că nu știm. Ar fi putut fi foarte grav. Asta sugerează informațiile.”

Președintele american a părut apoi să revină la afirmația sa că „a fost foarte grav. A existat o distrugere totală”.

Mai târziu, în cursul zilei, el a susținut că aceasta a fost concluzia „informațiilor colectate” și că programul iranian a fost dat înapoi cu „decenii”.

La începutul săptămânii, vicepreședintele JD Vance a părut să recunoască faptul că SUA nu știe unde se află uraniul puternic îmbogățit și a spus că acest lucru va face obiectul discuțiilor cu iranienii.

Miercuri seară, directorul CIA, John Ratcliffe, a declarat că informații credibile indică faptul că programul nuclear al Iranului a fost sever degradat și că va dura ani pentru a fi reconstruit.

„Aceasta include noi informații provenite de la o sursă/metodă fiabilă și precisă din punct de vedere istoric, conform cărora mai multe instalații nucleare iraniene cheie au fost distruse și ar trebui reconstruite de-a lungul anilor”, a declarat Ratcliffe într-un comunicat.

Trump a susținut că săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire între SUA și Iran pentru a negocia încă o dată programul nuclear al Teheranului. „Vom discuta săptămâna viitoare cu Iranul, s-ar putea să semnăm un acord, nu știu”, a spus el, înainte de a adăuga: „Nu-mi pasă dacă am sau nu un acord”.

Miercuri, secretarul american al apărării Pete Hegseth a descris pagubele aduse instalațiilor nucleare iraniene de bombardamentele americane și israeliene ca fiind „moderate spre severe”.

Între timp, armata israeliană a declarat că încă încearcă să evalueze pagubele provocate de campania de bombardamente, dar un ofițer superior a insistat: „I-am împins înapoi cu ani de zile”.

Relatarea CNN despre scurgerea de informații a fost confirmată independent de către The Guardian și alte publicații. The Washington Post a menționat că a fost clasificată drept „cu grad de încredere scăzut”, deși o sursă a declarat pentru The Guardian că analize suplimentare ar putea constata pagube chiar mai mici decât estimarea inițială a DIA.

Oferind o perspectivă israeliană miercuri, purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă Effie Defrin, a declarat că rezultatele bombardamentelor forțelor aeriene au fost „chiar mai bune decât ne așteptam”.

„Pot spune chiar acum că, conform estimărilor, am dat o lovitură semnificativă infrastructurii nucleare [a Iranului]”, a spus Defrin. „Pot spune că i-am dat înapoi cu ani.”

CNN a relatat că estimările serviciilor secrete israeliene privind eșecul provocat aspirațiilor nucleare ale Iranului au fost de doi ani.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a respins ceea ce a descris ca o „abordare de tip clepsidră” care presupune diferite evaluări ale numărului de luni sau ani necesari Iranului pentru reconstrucție, argumentând că aceasta a distras atenția de la găsirea unei soluții pe termen lung la o problemă nerezolvată.

„În orice caz, cunoștințele tehnologice există și capacitatea industrială există. Nimeni nu poate nega acest lucru. Așadar, trebuie să colaborăm cu ei”, a spus Grossi, adăugând că prioritatea sa este întoarcerea inspectorilor AIEA la amplasamentele nucleare, singura modalitate prin care, a spus el, acestea ar putea fi evaluate în mod corespunzător.