Centenarul lui Miles Davis: viața rebelului care a revoluționat jazzul
Prezența lui Miles Davis impunea respect înainte chiar de a scoate vreun sunet. Fără a fi masiv sau de o statură impresionantă, trompetistul emana o energie hipnotică prin privirea tăioasă, capabilă să transforme atmosfera din orice încăpere și să descurajeze orice tentativă de familiaritate nepotrivită.
Miles Davis a murit pe 28 septembrie 1991. Foto: Profimedia
Venit pe lume la data de 26 mai 1926 în localitatea Alton, Illinois, Miles Dewey Davis III a beneficiat de un mediu privilegiat. Cu un tată de profesie medic stomatolog și o mamă pianistă, căminul său era guvernat de standarde intelectuale și culturale ridicate. Totuși, educația aleasă și confortul material nu l-au ferit de asprimea discriminării rasiale din societatea americană a acelor vremuri, realitate pe care a înțeles-o încă din copilărie.
Aventura sa muzicală a început serios la vârsta de 13 ani, când a primit în dar prima trompetă de la tatăl său. Mentorul său timpuriu, Elwood Buchanan, un nume respectat în jazzul vremii, i-a oferit o îndrumare atipică pentru acea perioadă: eliminarea totală a vibrato-ului. Această decizie stilistică avea să devină semnătura sa sonoră inconfundabilă, testată inițial pe scenele cluburilor din St. Louis.
Arta tăcerii și nașterea stilului cool
Bursa obținută în 1944 la renumita școală Juilliard i-a facilitat mutarea la New York. Adevărata sa miză nu erau însă băncile academiei, ci cluburile de pe strada 52nd, unde cântau giganții Charlie Parker și Dizzy Gillespie. Într-o eră în care stilul bebop strălucea prin viteză, densitate și demonstrații de virtuozitate tehnică, Davis a îndrăznit să meargă în sens opus. În loc de avalanșe de note, a mizat pe minimalism, economie de mijloace și spații generoase de respirație.
Această abordare reținută, în care a ales să șoptească în timp ce restul scenei striga, a culminat în 1949 cu imprimarea albumului „Birth of the Cool”. Materialul a devenit fundamentul genului cool jazz, un contrapunct aerisit și calm la agitația bebop-ului.
Declinul personal și reconstituirea artistică
Triumful profesional a fost curând umbrit de ravagiile făcute de heroină în anii ’50. Rămas fără resurse financiare pentru chirie și la un pas de a-și pierde mașina prin executare, artistul a recunoscut ulterior că își abandonase disciplina și controlul asupra propriei existențe.
În plan personal, marcat și de episoade tumultuoase precum căsnicia cu Betty Davis, artistul a încercat să-și regăsească echilibrul. Ultima sa soție a fost renumita actriță Cicely Tyson, alături de care s-a căsătorit în 1981 în cadrul unei ceremonii găzduite de Bill Cosby, cel care le-a fost și naș. Tyson a avut un rol determinant în sprijinirea lui pentru a scăpa de adicția de stupefiante. După răcirea legăturii de la mijlocul acelui deceniu și apariția în viața lui a sculptoriței Jo Gelbard, divorțul de Tyson s-a pronunțat în 1989. Gelbard i-a fost parteneră până la finalul vieții.
Miles Davis, regele jazzului. Foto: Getty ImagesPactul cu rockul: șocul „Bitches Brew”
După despărțirea de John Coltrane, Davis a refuzat orice plafonare artistică. De-a lungul deceniului șapte, noul său cvintet legendar – format din Tony Williams, Wayne Shorter, Ron Carter și Herbie Hancock – a împins granițele improvizației libere.
Pasul cel mai contestat a venit în martie 1970. Davis a acceptat să concerteze în deschiderea unor spectacole de rock, urcând pe aceeași scenă cu Neil Young și Steve Miller Band. Strategia gândită de Columbia Records a deschis drumul discului „Bitches Brew” către o nouă generație de ascultători. În timp ce o parte a comunității tradiționale de jazz a considerat gestul o trădare comercială, tinerii spectatori au recunoscut instantaneu forța unei inovații majore.
O viață fără regrete și un sfârșit asumat
Portretul său fără fard este consemnat în volumul autobiografic redactat alături de Quincy Troupe și apărut pe piață în 1989. Miles Davis s-a înfățișat publicului fără scuze: combativ, necruțător și mărturisind deschis episoadele de violență, abuzul de substanțe și certurile nesfârșite. Dincolo de imaginea omului dificil, arta sa rămânea irezistibilă.
Măcinat de diabet și anemie falciformă, artistul a dispărut din atenția publică în anii ’70 din cauza stării precare de sănătate și a dependențelor. Deși revenirea sa din anii ’80 a adus un muzician adaptat noilor curente și mai puțin revoluționar, autoritatea sa pe scenă a rămas indiscutabilă.
Miles Davis s-a stins din viață pe 28 septembrie 1991, la spitalul St. John's din Santa Monica. Dacă alți contemporani, precum John Coltrane, au părăsit lumea devreme căutând un adevăr muzical absolut, Davis a demonstrat de-a lungul deceniilor că adevărurile artei sunt multiple și merită permanent reinventate.
Explorează subiectele:
