Sistemul MAL: cercetătorii au descifrat un mister al sângelui vechi de 50 de ani
La peste cinci decenii de la prima sa semnalare clinică, mecanismul genetic al antigenului AnWj a fost pe deplin elucidat. Un colectiv de experți din cadrul Universității din Bristol și al serviciului britanic NHS Blood and Transplant a determinat gena care dictează prezența proteinei transportoare pe membrana eritrocitelor, o reușită reflectată de publicația Science Daily .
Deși antigenul AnWj a fost semnalat pentru prima dată încă din anul 1972, structura moleculară exactă a rămas necunoscută până acum. În urma noilor dovezi, Societatea Internațională de Transfuzie Sanguină (ISBT) a validat un nou cadru de clasificare: sistemul MAL, indexat ca ISBT 047. Acesta devine astfel cel de-al 47-lea sistem sanguin recunoscut la nivel mondial.
Deși publicul larg este familiarizat în special cu sistemul clasic AB0 și cu factorul Rh, biologia eritrocitelor este considerabil mai complexă. Globulele roșii poartă sute de markeri proteici și glucidici capabili să declanșeze răspunsuri imune. Cazul AnWj este însă aparte: statisticile arată că mai bine de 99,9% din populația planetei deține acest antigen. Categoria persoanelor AnWj-negative este, din acest motiv, una excepțional de redusă.
Pentru această minoritate infimă, transfuziile pot reprezenta un pericol major. În cazul în care un individ fără acest marker dezvoltă anticorpi împotriva lui, administrarea de sânge standard (AnWj-pozitiv) provoacă o reacție imunitară agresivă, globulele roșii primite fiind distruse rapid, ceea ce poate declanșa complicații severe.
Validarea noului sistem MAL are implicații practice directe în medicina transfuzională. Identificarea mutației genetice permite conceperea unor teste moleculare rapide, care pot fi integrate în laboratoarele de analiză existente. Aceste investigații vor simplifica detectarea donatorilor compatibili și a pacienților care au nevoie de sânge rar.
Specialiștii atrag totuși atenția că statutul AnWj-negativ nu este întotdeauna de natură ereditară. Există situații clinice în care producerea acestui antigen este inhibată secundar pe fondul unor afecțiuni maligne sau al unor tulburări hematologice grave.
Explorează subiectele:

