VIDEO Șoșoacă, tiradă de fake-uri la Russia Today despre România și UE
Eurodeputata Diana Șoșoacă a lansat o serie amplă de afirmații nefondate și exagerări la postul de stat rus Russia Today, unde a oferit o perspectivă denaturată asupra realităților economice și sociale din România, precum și asupra politicilor europene, intervenția sa devenind rapid virală pe internet.
Prezența Dianei Șoșoacă la televiziunea rusă de stat Russia Today a atins un nou prag de vizibilitate printr-o intervenție de aproximativ 25 de minute, una dintre cele mai extinse de până acum. Înregistrarea a fost ulterior distribuită de europarlamentară pe rețelele sociale, generând un impact semnificativ în mediul online, cu peste 2.400 de redistribuiri și mai bine de 8.000 de aprecieri și reacții.
Ieșirea mediatică a fost precedată de un mesaj publicat vineri, însoțit de o fotografie în care Șoșoacă apare chiar în fața Kremlinului, adresat șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:
„Mesaj pt Ursula si sclavii ei:
Nu mor caii când vor câinii, si nici câinii când vor stăpânii!
Fă, Ursulo, o să fie război în Europa și în România, NUMAI CÂND O SĂ VREAU EU!
Kremlin, 18.09.2026, ora 15:00”
Discursul difuzat la Moscova și datele din teren
Pretextul intervenției televizate a fost mitingul oierilor din 15 septembrie 2026, din București. Diana Șoșoacă le-a prezentat telespectatorilor ruși o versiune puternic distorsionată a evenimentelor și a deciziilor sanitare din agricultură.
Politicianul a afirmat că la manifestație ar fi participat „mii și mii, nu știu, poate peste 50.000 de persoane” care ar fi fost gazate și bătute nejustificat de poliție și jandarmi. În realitate, estimările oficiale arată că la adunarea din Piața Victoriei au fost prezenți aproximativ 3.000 de oameni. Protestul, declanșat pe fondul interdicțiilor de export cauzate de bolile rumegătoarelor mici, a fost pașnic inițial, dar a degenerat în violențe în momentul în care unii participanți au început să arunce cu pietre către forțele de ordine.
De asemenea, lidera S.O.S. România a acuzat Comisia Europeană că ar fi dictat uciderea masivă a animalelor, susținând totodată că ea însăși ar fi oprit sacrificările anul trecut. În fapt, măsurile preventive și de sacrificare din cauza Pestei Rumegătoarelor Mici (PRM) au fost dispuse nemijlocit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), respectând normele europene și regulamentele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), fără ca Bruxelles-ul să le fi impus printr-un ordin direct. Proceduri similare au fost aplicate și în 2025, iar retorica suveranistă a generat doar vizibilitate politică, fără a modifica normele sanitar-veterinare.
Pretinsa imunitate la mitinguri și acuzațiile de cenzură
În declarațiile oferite Russia Today, eurodeputata a pretins că le-ar fi ordonat parlamentarilor formațiunii sale să meargă în stradă, susținând că legislația națională și internațională interzice folosirea gazelor lacrimogene dacă printre protestatari se află aleși. Cu toate acestea, cadrul legislativ românesc și normele internaționale nu conțin nicio prevedere care să acorde statut special unei adunări publice pe baza participării unor parlamentari. Dreptul la întrunire este reglementat legal, iar forțele de ordine din Piața Victoriei au replicat strict actelor de violență, neexistând nicio dispoziție europeană privind folosirea forței împotriva demonstranților români.
Șoșoacă s-a plâns totodată de o pretinsă blocare totală în mass-media din România și din Uniunea Europeană, menționând inclusiv ștergerea clipurilor sale de pe TikTok. În realitate, eliminarea anumitor materiale online are loc exclusiv la cererea unor autorități de reglementare precum CNA sau ANCOM, iar canalele partidului și ale Dianei Șoșoacă numără în continuare mii de postări și zeci de înregistrări active. În privința aparițiilor radio și TV, deciziile aparțin politicii editoriale a fiecărei redacții. La nivel european, articolele 11 și 12 din Carta Drepturilor Fundamentale garantează explicit libertatea de exprimare și libertatea de întrunire pașnică.
Afirmații eronate despre agricultură, demografie și resurse
Un alt palier al discursului a vizat Politica Agricolă Comună, despre care Șoșoacă a afirmat că ar favoriza marile puteri din vestul continentului în detrimentul țărilor estice. Regulamentele comunitare arată însă contrariul: politica agricolă este unitară pentru toate cele 27 de state, fiecare având propriul plan strategic național, iar mecanismele de sprijin de bază pentru sustenabilitate (BISS) sunt obligatorii și deschise tuturor țărilor membre.
Exagerările au continuat pe tema diasporei, europarlamentara susținând că 10 milioane de români – jumătate din populație – muncesc în străinătate. Datele oficiale Eurostat consemnează însă că numărul cetățenilor români stabiliți legal în alte state ale Uniunii Europene este de aproximativ 3 milioane.
Șoșoacă a susținut de asemenea că România este „cea mai bogată țară în resurse” din blocul comunitar, resurse acaparate de corporații străine. Potrivit clasamentelor Băncii Mondiale din 2021 bazate pe veniturile din resurse naturale, România ocupa locul al patrulea în UE, fiind devansată de Estonia, Suedia și Letonia. Deși se numără printre principalii producători europeni de gaze și deține zăcăminte minerale și petroliere, legea stipulează clar că toate resursele din subsol rămân proprietatea statului român, indiferent de originea capitalului companiilor care le exploatează.
Dramatizări extreme: spectrul foametei și amenințarea închisorii
Politicianul a adus în discuție un episod tragic petrecut în iunie 2026 la Galați, pretinzând că este vorba despre „prima familie răpusă de foamete din 1946-1947” ca urmare a politicilor de la Bruxelles. Ancheta autorităților din acel caz a scos la iveală o dramă domestică provocată de afecțiunile psihice ale unei mame care și-a ținut copiii încuiați în locuință, evenimentul neavând nicio legătură cu o pretinsă foamete generalizată sau cu oprirea apei de către autorități.
Șoșoacă a mai pretins că viitorul va aduce „lagăre de concentrare” în țări ca România, Bulgaria și Ungaria – o afirmație lipsită de orice fundament factual –, adăugând că persoanele care acordă interviuri sau distribuie conținut Russia Today, ori cele care călătoresc la Moscova, ar risca închisoarea. Deși difuzarea anumitor canale de propagandă rusești a fost restricționată pe teritoriul Uniunii, nu există nicio legislație în România sau în UE care să incrimineze interviurile, distribuirea materialelor media ruse sau deplasările individuale în Federația Rusă.
Sondajele reale, corupția și reperele istorice
În viziunea prezentată publicului rus, România ar fi cea mai coruptă țară din UE, iar cetățenii ar dori un executiv condus exclusiv de Diana Șoșoacă. Indicatorii Transparency International situează România pe poziția a treia în rândul celor mai corupte state din blocul comunitar, primele două locuri fiind ocupate de Ungaria și Bulgaria. În plus, sprijinul popular invocat nu se regăsește în cifre: un barometru INSCOP din septembrie 2026 credita partidul S.O.S. România cu o intenție de vot de doar 2,7%.
În final, eurodeputata a reluat tema deciziei Curții Constituționale din 5 octombrie 2024, prin care i s-a blocat participarea la cursa prezidențială:
„Trebuie să vă amintiți de data de 5 octombrie 2024, primul act de dictatură din istoria așa-zisei democrației din Europa, când Curtea Constituțională mi-a interzis să candidez la alegerile prezidențiale, deși aveam 67,5% și puteam fi prima femeie președinte din istoria României din primul tur, și m-au oprit pentru ce? Pentru articole din ziare, pentru libertatea de exprimare și de gândire și pentru că am vizitat ambasada Rusiei! Vă puteți imagina?”
— Diana Șoșoacă
Argumentația CCR a vizat însă nerespectarea condițiilor de eligibilitate privind valorile democratice, statul de drept și angajamentele constituționale de securitate asociate calității de membru al NATO și al Uniunii Europene. În plus, procentul de 67,5% invocat de Șoșoacă este complet fantezist: cercetările sociologice, inclusiv un sondaj INSCOP din septembrie 2024 , o plasau la un scor real de circa 12%.
Cât despre afirmația conform căreia România s-ar fi aflat „în topul lumii” din punct de vedere economic înainte de căderea comunismului în 1989, statisticile economice istorice arată că țara se clasa atunci abia pe locurile 65–70 la nivel mondial în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, dintr-un eșantion de aproximativ 160 de state.
Explorează subiectele:
