Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Cine mai poate opri legile justiției? O să aveți un șoc când veți citi CINE le-ar putea BLOCA!

Cu solicitarea grupului de state impotriva coruptiei (GRECO) din cadrul Consiliului Europei, Romania intra oficial in randul tarilor problema din UE, alaturi de Polonia. In ambele cazuri, GRECO a apelat in premiera la procedura unui raport ad-hoc, solicitat in circumstante exceptionale, cand exista riscul ca o schimbare de lege sa genereze o incalcare grava a unui standard anticoruptie. Liviu Dragnea si majoritatea PSD-ALDE-UDMR sunt marii responsabili ai deraierii Romaniei. Asistem la un moment rusinos, care afecteaza grav imaginea Romaniei in UE, cu consecinte grave pe termen lung, in plan politic si economic. Ce se mai poate, totusi, repara? Cum mai poate fi evitat derapajul total?, întreabă Dan Tapalagă pe HotNews.ro.

GRECO asteapta de la Romania si Polonia pana pe data de 15 ianuarie proiectele de legi in domeniul justitiei, urmand sa se pronunte asupra lor in luna martie. Orice Parlament de bun simt ar suspenda dezbaterea si adoptarea celor trei proiecte de legi pana cand GRECO formuleaza un punct de vedere. Dar Parlamentul a ignorat deja recomandarea Departamentului de Stat de a retrage acele prevederi care pot afecta lupta anticoruptie. Greu de crezut, asadar, ca va tine cont de solicitarea unui organism mai putin influent decat partenerul strategic. Sa nu uitam ca Parlamentul legifereaza impotriva vointei corpului magistratilor si impotriva unor proteste de strada tot mai tensionate.

Vedem apoi ca Parlamentul a accelerat luni adoptarea legilor, calcand in picioare toate regulile democratice si omorand total dezbaterea amendamentelor. Graba se explica prin criza de timp. I-au mai ramas doar sase zile in care poate vota cele trei legi pana la finalul acestei sesiuni parlamentare: trei saptamana asta si alte trei saptamana viitoare. Joi si vineri vor fi zile de doliu national iar de joia viitoare se intra practic in vacanta de sarbatori. Or, presiunea baronilor asupra PSD este uriasa. Liviu Dragnea le-a promis public ca va trece cumva aceste legi pana la sfarsitul anului. Daca nu se va tine de cuvant, zboara. Oricum va pleca, prin demisie sau dat jos, dar conteaza totusi cum: ca unul de-al lor, care s-a sacrificat pentru partid, sau ca un veritabil cal troian al “statului paralel”, care i-a dus mereu cu vorba.

In consecinta, nu cred ca se mai poate conta in mod realist pe Parlament. Altele sunt de acum parghiile prin care legile justitiei pot fi intarziate sau chiar oprite. Primii chemati sa intre in scena dupa adoptarea legilor in Parlament vor fi presedintele Klaus Iohannis si parlamentarii Opozitiei. Acestia pot sesiza Curtea Constitutionala si au destule motive sa o faca. Pot contesta cu sanse mari de la infiintarea sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor pe criteriul discriminator al profesiei, pana la eliminarea garantiei de independenta acordata prin legea in vigoare procurorului. Oricat de controversate au fost o serie de decizii, CCR nu va putea ignora unele evidente si argumente greu de intors din condei. Acolo sunt totusi cativa mari juristi, sper ca inca mai tin la reputatia lor.

Apoi, CCR insasi ar putea invoca termenul invocat de GRECO – martie 2018 – pentru a justifica amanarea unei decizii. Curtea Constitutionala ar proba rea-credinta sa judece cauza inainte ca grupul statelor anti-coruptie, asadar o instanta suprastatala, sa se pronunte asupra legilor justitiei. Intre timp, pentru a mari presiunea externa, Klaus Iohannis s-ar putea adresa separat si Comisiei de la Venetia, pentru a solicita si de acolo, in paralel cu GRECO, un punct de vedere. Ar fi mai dificil si pentru CCR sa solutioneze cauza pe repede inainte, dupa modelul Parlamentului.

Daca totusi Curtea Constitutionala va ignora toate aceste semnale externe si va accepta modificarile-cheie propuse de majoritatea PSD-ALDE-UDMR menite sa puna sub control justitia, atunci presedintele Klaus Iohannis nu mai poate decat sa intoarca o singura data legea in Parlament, iar in paralel sa declanseze un referendum. Aici trebuie cantarit destul de bine: un referendum declansat in ianuarie/februarie, adica luni grele de iarna, risca sa esueze lamentabil.

In tot cazul, Parlamentul se va reuni din nou abia in februarie pentru a solutiona cererea de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis. Chiar daca vor intoarce la Cotroceni legile fara corecturile solicitate iar presedintele va fi in situatia de a le promulga, tot mai exista o solutie. Ultima. Iar solutia va fi de aceasta data in mana premierului Mihai Tudose.

El este ultimul care poate interveni, in extremis, printr-o ordonanta de urgenta prin care sa ceara prorogarea (amanarea) intrarii in vigoare a legilor justitiei. Nu uitati ca intrarea in vigoare a noilor Coduri a fost amanata ani la rand de guvernul Boc prin ordonanta de urgenta. Chiar si OUG 13 din iarna a fost intoarsa tot printr-un OUG. Potrivit Constitutiei, orice lege intra in vigoare la cel putin trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Prin urmare, exista suficient timp pentru ca Guvernul sa intervina prin OUG. Inevitabil se va ajunge aici si e bine ca Piata Victoriei a ramas libera pentru proteste.

Asta se poate intampla si cu aceste legi: amanate succesiv prin OUG. Spre asta ne indreptam incet. Premierul Tudose, ca-i place sau nu, ar putea avea ultimul cuvant. Va putea face chiar mai mult decat o simpla amanare. Are puterea sa le modifice, tot prin OUG. Nimic nu-l opreste sa repare, pe durata amanarii, raul imens facut azi de Parlament. Ce-l opreste sa introduca din nou in lege independenta procurorilor, sa desfiinteze daca e cazul sectia speciala sau sa regleze alte excese din lege referitoare la raspunderea magistratilor. Toate astea, prin OUG, fireste. Decizia va fi la el. Depinde de modul cum va juca Guvernul: pentru sau impotriva Romanei.

Evident, in momentul in care se ajunge aici, premierul Mihai Tudose pierde instant sprijinul coalitiei PSD-ALDE. Poate evita asta daca pana atunci preia controlul partidului. Din acest motiv, de acum si pana la sfarsitul acestui asalt dezlantuit impotriva Romaniei, reactia strazii joaca un rol esential. Nici Departamentul de Stat, nici GRECO, nici Comisia Europeana, nici ambasadorii statelor occidentale nu s-ar fi batut mai mult pentru Romania mai mult decat o facem noi insine. Faptul ca Romania a protestat luni de zile in strada nu a ramas fara urmari. Toti acesti parteneri externi, impresionati de reactiile interne, s-au simtit la randul lor datori sa actioneze.

Cei care ies in strada trebuie sa stie ca nu s-au mobilizat degeaba si nu sunt singuri. Au de partea lor mai bine de jumatate din corpul magistratilor din Romania, Departamentul de Stat, Consiliul Europei, Comisia Europeana prin MCV, cel putin zece ambasade occidentale, o buna parte din Romania gandeste ca ei. De partea cealalta au ramas doar avocatii hotilor din politica si presa, plus cativa magistrati care insista sa se faca de rusine.

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Cât de dement să fii să scrii așa ceva? Europarlamentarul PSD I.Mircea Pașcu spune că „statul paralel” a influ…

2 Șefa Curții Supreme, declarații INCENDIARE! Vești negre pentru Infractor! Toader, criticat pentru rolul jucat …

3 „Muie PSD”, numărul de înmatriculare care dă de furcă polițiștilor români

4 Vine scadența! Și pentru România și pentru Infractor

5 Document. Dovada că Dragnea a fost chelnerul SRI! Legătura cu „statul paralel” furnizată oficial chiar de Guve…

recomandări

Te ia DNA: Iosif-Ionel TOMA

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tipul asta zboară printr-un munte într-o cascadorie la limită