Noul președinte – director general al Societății Române de Radio (SRR), Răzvan Ioan Dincă, susținut de PSD, a fost salvat de condamnarea la 6 ani de închisoare cu executare primită în 2017 în dosarul Operei Române:

• pe de-o parte, de faptul că abuzul în serviciu prin încălcarea de legislație secundară a fost dezincriminat prin decizia CCR nr. 405 din 2016.
• pe de altă parte, de faptul că, în iulie 2017, Parlamentul dominat pe atunci de PSD, a dezincriminat conflictul de interese în modalitatea obținerii unui folos patrimonial pentru o altă persoană cu care funcționarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani – potrivit motivării deciziei de achitare din decembrie 2018 a Curții de Apel București.

Cu privire la alte acuzații de abuz în serviciu sau conflict de interese, fostul director al Operei Naţionale din Bucureşti, Răzvan Dincă, a fost achitat pe fond de Curtea de Apel București, nu ca urmare a unor dezincriminări penale, scrie g4media.ro .

În martie 2017, Răzvan Ioan Dincă a fost condamnat la Tribunalul București la 6 ani de detenție pentru mai multe infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese. Au mai fost condamnate atunci Alina Ofelia Moldovan, fost director general adjunct al Operei din București, Mădălina Gabriela Iacob, fost şef birou achiziţii publice, și Georgeta Petrescu, fost director economic. Instanţa a dispus achitarea lui Eduard Sebastian Grigore, precum şi a lui Demeter Andras.

În mai 2015, inculpații au fost deferiți Justiției pentru un prejudiciu de aproape 630.000 de lei de către Parchetul Judecătoriei Sectorului 1.

În decembrie 2018, Curtea de Apel București i-a achitat însă, definitiv.

Salvat de CCR

Potrivit motivării deciziei de achitare, Dincă a fost salvat de decizia CCR 405/2016 care a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislație secundară. Judecătorii au constat, pe de o parte, că fostul director al Operei a încălcat atribuții de serviciu, deci legislație secundară, nu primară (legi sau ordonanțe), pe de altă parte, că nu ar fi încălcat cu intenție atribuții de manager, ci de execuție.

”Curtea apreciază că judecătorul fondului a omis a face o analiză judicioasă tocmai a posibilităților concrete pe care le aveau inculpații de a determina în concret conținutul atribuțiilor de serviciu prin raportare la prevederile concrete ale legislației primare; pe de altă parte, un alt aspect care a scăpat analizei instanței este dacă încălcările reclamate întruneau condiția unui anumit nivel de pericol social astfel încât să fie incidentă răspunderea penală, așa cum a menționat chiar Curtea Constituțională în jurisprudența sa.

Așadar, cum reclamă întreaga legislație penală și jurisprudența constantă a Curții Constituționale, pentru a duce o faptă în sfera de reglementare a dreptului penal, este necesar să se evalueze în ce măsură încălcarea legii, cu forma de vinovăție cerută, atinge acel nivel de pericol social care să reclame intervenția răspunderii penale.

Așa cum a reținut și Curtea Constituțională, și prezenta instanță constată că în prezenta cauză fapte de natură pur civilă angajează în mod nelegal răspunderea penală, în condițiile în care interpretarea instanței de fond a nesocotit Decizia nr. 405/2016 a Curții Constituționale, cu privire la prevederea în legislația primară a atribuțiilor ce reveneau inculpaților; pe de altă parte Curtea constată că raporturile juridice dintre părți nu au fost supuse unei analize interdisciplinare, comparative, judicioase, în ciuda faptului că la dosarul cauzei existau probe pertinente, concludente și utile.

În cauza dedusă judecății, Curtea nu apreciază doar că modalitatea de comitere a faptelor și nivelul prejudiciilor nu fac dovada nivelului de pericol social reclamat de norma penală, ci mai constată și că toate acuzațiile de abuz în serviciu se grefează pe fapte de natură pur civilă, lipsind forma de vinovăție a intenție”, au arătat judecătorii CAB în decizia de achitare.

Judecătorii au arătat și că fostul director al Operei a achitat o parte a prejudiciului. ”Pentru două dintre faptele de abuz imputate, spre exemplu inculpaților Dincă Răzvan Ioan, Petrescu Georgeta și George Sebastian Eduard, sumele plătite fără titlu au fost restituite independent de intervenția vreunui organ judiciar. Ori simplul fapt că o plată a fost nedatorată nu conduce, de plano, la concluzia săvârșirii de infracțiuni, legea civilă reglementând instituția plății nedatorate, normele contabile și fiscale reglementând modalități de restituire a plăților de acest tip și de corectare a înregistrărilor contabile”, au arătat judecătorii.

Salvat și de dezincriminarea de către PSD a conflictului de interese în modalitatea obținerii unui folos patrimonial pentru o altă persoană cu care funcționarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani

”În ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese imputată inculpaților Dincă Răzvan Ioana și Moldovan _ Ofelia în relația cu PFA (…), Curtea reține că motivul de apel formulat în scris nu a mai fost susținut de Ministerul Public, acesta apreciind asupra posibilității schimbării motivării în condițiile dezincriminării faptei în forma în vigoare la data trimiterii în judecată.

Reține Curtea că prin Legea nr. 193/24 iulie 2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a fost reconfigurat elementul material al infracțiunii de conflict de interese și totodată și denumirea marginală a infracțiunii conform Articolul 301 – Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane (…)

Prin urmare, săvârșirea faptei în modalitatea obținerii unui folos patrimonial pentru o altă persoană cu care funcționarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani, a fost dezincriminată, nemairegăsindu-se printre elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 Cp.
Dincolo de aceste aspecte, Curtea apreciază că și de nu ar fi operat dezincriminarea, în cauză nu se poate susține cu argumente faptice și juridice că sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de conflict de interese”, au arătat judecătorii.

Acuzat de Curtea de Conturi de cheltuieli umflate

Potrivit unei motivări a Curții de Apel București dintr-un proces în care fostul director al Operei Române a contestat fără succes un raport al Curții de Conturi, Răzvan Dincă ar fi angajat cheltuieli umflate la Opera Română, fără licitație.

”Recurenta-reclamantă (Opera Română București, condusă de Răzvan Ioan Dincă – n.r.) a avansat suma de 2.470.298,42 de euro pentru proiectarea, executarea și întreținerea unui cort de spectacole, obiectul contractului fiind ulterior modificat fără o procedură competitivă, prin actul adițional nr. 2 din data de 07.12.2012 la contractul nr. 9239/2011, în proiectare, execuție și întreținere a unei construcții definitive pe structură metalică, la un preț majorat de 11.132.977,92 euro”.

Răzvan Dincă a fost directorul Operei Naţionale Bucuresti din decembrie 2012, când a câştigat concursul de proiecte de management organizat de Ministerul Culturii. În august 2006, el a fost numit director general al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, iar în 2007 a devenit director şi manager de proiect al Festivalului Internaţional de Artele Spectacolului Muzical „Viaţa e Frumoasă!”. A regizat mai multe spectacole de teatru în ţară şi în Bucureşti. În perioada 2010-2012, Dincă a fost consilier al preşedintelui-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Pe 15 noiembrie 2021, Răzvan Ioan Dincă a fost numit președinte director general al Radioului public, ca urmare a susținerii PSD și a trocului cu PNL privind conducerile Radio și TVR.

Distribuie Distribuie Comentarii