Citiți și voi! Practic, Curtea Supremă l-a salvat de pușcărie pe prietenul lui Dragnea considerând evaziunea „optimizare fiscală”

Citiți și voi! Practic, Curtea Supremă l-a salvat de pușcărie pe prietenul lui Dragnea considerând evaziunea „optimizare fiscală”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat pe portal motivarea deciziei din 28 iunie 2021 prin care a dispus achitarea lui Marian Fişcuci, prietenul din copilărie al lui Liviu Dragnea, acuzat de evaziune fiscală de 1,2 milioane de euro în dosarul Proinvest.

Ce susţinea acuzarea. Potrivit DNA, Marian Fişcuci importa utilaje agricole prin firma Proinvest de la producători din Franţa, Germania, Polonia sau Olanda cum ar fi Claas, Maschio Gaspardo, Lemken şi alţii. Le vindea mai departe.

Însă, dacă ar fi făcut-o pur şi simplu către cumpărători din România, ar fi trebuit să platească TVA statului român. Aşa că, au explicat procurorii DNA, Fişcuci ar fi interpus formal, între Proinvest şi beneficiarii finali din România, o firmă fantomă din Bulgaria. E vorba de Fun Speed din Nikopol, deţinută de fostul prefect şi deputat de Teleorman, Adrian Simionescu. Prin această mutare, Fişcuci şi cu Simionescu ar fi simulat tranzacţii intracomunitare şi nu au fost nevoiţi să plătească TVA. Astfel, au reuşit să aibă un preţ competitiv, mai mic decât al concurenţei, pe piaţa dealerilor de utilaje agricole.

„În cadrul acestei operaţiuni comerciale fictive, utilajele erau transportate de la sediul SC PROINVEST SRL Alexandria pe teritoriul Bulgariei şi reintroduse la scurt timp în România (în cursul aceleaişi zile – stăteau în Bulgaria câteva zeci de minute în aşteptarea următorului bac, sau cel mult o zi ) şi livrate beneficiarului final”, arată procurorul DNA Paul Dumitriu în rechizitoriu.

Prin această schemă simplă, dar eficientă, numai între 2012 şi 2014, Fişcuci şi Simionescu ar fi reuşit să nu plătească TVA statului român de peste 1,2 milioane de euro. Fiind vorba de evaziune fiscală de peste jumătate de milion de euro, acuzaţiile erau extrem de grave, cei doi riscând teoretic între 9 şi 15 ani de închisoare.

Ce a spus Înalta Curte: Nu este evaziune, ci optimizare fiscală

Înalta Curte a concluzionat însă că operaţiunile comerciale derulate de Marian Fişcuci prin intermediul firmelor Proinvest şi Fun Speed nu au fost fictive, aşa cum susţinea procurorul DNA. Acuzarea susţinea că operaţiunile comerciale ar fi fost fictive întrucât nu ar fi avut un scop economic, iar firma din Bulgaria ar fi fost una de tip fantomă.

Similar celor reţinute de instanţa de fond se constată că livrările intracomunitare în condiţiile reţinute în speţă sunt specifice unei proceduri de optimizare fiscală ce nu este interzisă de prevederile legale în vigoare şi ce nu reprezintă fraudă fiscală. Pentru a fi în prezenţa unei fraude fiscale este necesar ca în lanţul tranzacţional să fie interpusă o societate comercială de tip” fantomă” pe un segment netransparent cu rolul de a prelua obligaţia de plată a TVA – ului ce nu va fi onorată niciodată.

Prin prisma interpretărilor oferite de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene rezultă că opţiunea unui comerciant de a alege între efectuarea unor operaţiuni scutite de TVA sau taxabile reprezintă o decizie de oportunitate cu condiţia să nu se urmărească un avantaj financiar contrar dispoziţiilor legale.

În consecinţă, Înalta Curte, Completul de 5 judecători reţine că inculpaţii, speculând lacunele sistemului juridic în materie fiscală privind efectuarea unor achiziţii intracomunitare succesive, au realizat o serie de tranzacţii care, în mod formal, au respectat dispoziţiile legale, fiind reflectate în acte juridice (contracte, facturi) şi evidenţiate în contabilităţile societăţilor, depoziţiile martorilor audiaţi în cauză atestând faptul că bunurile au părăsit în mod efectiv teritoriul statelor membru U.E. corespunzător fiecărei operaţiuni economice derulate.

Totodată, se constată că în maniera în care s-au derulat tranzacţiile comerciale, prin realizarea unor achiziţii intracomunitare, atât societatea E. din Bulgaria, cât şi beneficiarii finali din România nu datorau TVA către bugetul de stat, astfel încât nu se poate susţine producerea unui prejudiciu.

Critica formulată de reprezentantul Ministerului Public în sensul că operaţiunile care formează obiectul prezentei cauze nu există în fapt întrucât nu au avut un scop economic, iar societatea din Bulgaria nu a avut un sediu la care să desfăşoare vreo activitate este apreciată, de asemenea, ca fiind nefondată,

Astfel, din probele administrate a rezultat că tranzacţiile efectuate au avut conţinut economic menit să asigure nu o deducere mai mare a taxei pe valoarea adăugată sau o colectare mai mică a acesteia, ci un mijloc de a-şi menţine afacerea pe piaţă, fiind în fapt un act de speculaţie comercială a lacunelor legislative. Se reţine că sistemul intracomunitar al TVA-ului poate dezavantaja furnizorii care se află în acelaşi stat membru cu potenţialii clienţi în măsura în care produse similare ca preţ şi cantitate pot fi achiziţionate de pe piaţa comunitară”, a arătat Instanţa Supremă.

Completul de 2 judecători format din judecătoarele Lucia Rog şi Luciana Mera (a căror sentinţă a fost menţinută de Completul de apel de 5 judecători) a arătat că decizia de achitare nu a fost influenţată de faptul că au anulat cele 535 de convorbiri telefonice interceptate în perioada iunie – noiembrie 2014 de DNA cu SRI.

Înalta Curte a constatat că stabilirea situaţiei de fapt şi fiabilitate probelor la care s-a făcut referire anterior nu este afectată de soluţia dispusă prin încheierea nr. 31/C din data de 27 septembrie 2018 a completului de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a constatat nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate sau după caz, prelungite în cauză şi s-a dispus în baza art. 102 alin. (2) -(4) din C. proc. pen., excluderea din materialul probator a tuturor proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică”, au arătat cele 2 judecătoare.

Exemplu de interceptare anulată de instanță:

„Simionescu: În Bulgaria, se face declaraţia pe baza facturii până pă 15, la facturile care au venit până-n 15 şi până pă 15, luna viitoare, la facturile care au venit după 16…. data. Aia demonstrează că ai TVA, că d-aia o faci p-aia, ca să nu plăteşti TVA, să te-nscrii acolo că n-ai plătitor de TVA la facturile cu pricina.

Fişcuci: Da…

Simionescu: După care, intracomunitar, bulgaru’ socoteşte când utilaju’ a apărut. E… (n.l. neinteligibil) la modu’: bă, ţi-a facturat Fişcuci! Da’ utilaju’ a venit în Bulgaria?”, este una dintre interceptările relevante din dosar realizate în data de 14 iunie 2014, orele 11:00:31 și anulate de judecătoarele Mera și Rog.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Scandal online / Denise Rifai contraatacă „sexual”: „Nu vă căutați acum în pantaloni căci nu veți găsi mare lucru!”

2 Generalul Coldea, filat și fotografiat pe aeroportul din Geneva și în avion...

3 O imagine care va aduce gheață în chiloții multor pesediști...

4 Simplă speculație de presă?

5 Bădălău a refuzat să dea declarații la DNA / Procurorii au înregistrări video de la toate discuțiile pesedistului cu denunțătorul său, primarul Dan Pasa…