Clase mai pline la oraș din 2027: profesorii se tem că rămân fără catedre

Documentul, aflat în consultare publică, stabilește reguli financiare și organizatorice mai stricte decât cele aplicate în anul școlar anterior. Deși numărul de locuri alocat pentru debutul în ciclul liceal rămâne nemodificat, noile criterii de calcul pot reduce semnificativ numărul de clase aprobate, afectând direct oferta școlilor, structura rețelei educaționale și siguranța locurilor de muncă pentru profesori.

copii_in_clase_foto_eduard_enea

Clasele cu număr mic de elevi sunt în pericol de comasare Foto: Eduard Enea

Primele reacții din teritoriu semnalează un impact sever asupra resursei umane. „Sunt profesori care vor rămâne fără catedre”, avertizează Adrian Voica, președintele Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Argeș „Muntenia” (S.I.P.A. Muntenia). Acesta atrage atenția că efectivele sunt deja la limită în marile orașe: „În Pitești sunt și așa 34 de elevi la clasă, la liceu”.

Praguri mai dure în orașe și municipii

Schimbarea de fond este introdusă la articolul 3 din proiectul de metodologie, acolo unde sunt stabilite criteriile economice pentru fundamentarea planului de școlarizare. În timp ce documentul valabil pentru 2026–2027 cerea ca formațiunile de studiu din mediul urban să atingă cel puțin efectivul mediu legal, noul proiect pentru 2027–2028 ridică ștacheta prin două praguri noi:

  • în mediul urban, clasele trebuie să aibă cu cel puțin trei elevi peste efectivul mediu prevăzut de lege;
  • în municipii, clasele trebuie să funcționeze cu cel mult doi elevi sub efectivul maxim legal.

În paralel, se modifică modul în care este estimat numărul de clase la trecerea între ciclurile de învățământ, fără a fi schimbate valorile de constituire pentru începutul de liceu — respectiv 28 de locuri la filierele teoretică și tehnologică (inclusiv dual), 24 de locuri la vocațional, 30 de locuri la seral și frecvență redusă (clasa a IX-a) și 32 de locuri la postliceal și școlile de maiștri.

Pentru tranzițiile de la grădiniță la clasa pregătitoare și de la clasa a IV-a la clasa a V-a, calculul se va face diferențiat: în mediul rural se păstrează raportarea la efectivul mediu legal, în orașe pragul crește cu 3 elevi peste medie pentru pregătitoare și cu 4 elevi pentru clasa a V-a, iar în municipii reperul devine direct efectivul maxim legal. La trecerea din clasa a VIII-a spre liceu, estimarea va folosi limitele de 28 și 24 de locuri, formule care pot tăia din numărul formațiunilor de studiu propuse în mediul urban.

Comasări problematice între specializări diferite

Proiectul prevede și evaluarea claselor paralele care ar coborî sub minimul legal pentru a fi comasate, fie în cadrul aceleiași școli, fie la nivelul localității sau al unității administrativ-teritoriale. Aplicarea acestei măsuri ridică însă semne de întrebare majore în rândul părinților și al dascălilor, mai ales la liceu, unde unirea unor clase cu profiluri distincte — precum matematică-informatică și filologie — este imposibilă din cauza programelor diferite, iar filiera tehnologică implică o pregătire profesională specifică.

Textul pus în dezbatere permite, în anumite condiții, constituirea claselor din învățământul tehnologic și dual din cel mult trei grupe de calificări diferite, lăsând excepții pentru unitățile de învățământ unice în localitate și pentru unele secții cu predare în limbile minorităților naționale. Totuși, nu este clar cum vor aplica inspectoratele criteriul economic în cazul profilurilor diferite cu efective reduse și cum vor fi protejate specializările unice dintr-o zonă.

Justificări suplimentare și filtrul Bacalaureatului

Presiunea birocratică asupra școlilor crește și prin articolul 13, care obligă liceele teoretice și vocaționale să întocmească o analiză internă detaliată privind atractivitatea specializărilor, rezultatele elevilor, opțiunile absolvenților din anii terminali și parcursul lor educațional și profesional. În plus, unitățile vor trebui să dovedească parteneriate cu universități, instituții culturale și sportive și agenții de ocupare a forței de muncă, pe baza cărora inspectoratele școlare să justifice explicit necesitatea menținerii respectivelor profiluri.

Profesorii avertizează că o evaluare pur statistică riscă să condamne liceele din localitățile mici — care pot avea o singură clasă de profil real sau uman cu puțini elevi — ori școlile vocaționale cu specializări unice în zonă, dar cu cerere limitată. Mai mult, rezultatele școlare ale elevilor din medii vulnerabile, intrați în liceu cu un nivel scăzut de pregătire, nu pot fi comparate mecanic cu cele ale colegiilor din marile centre urbane fără a ține cont de contextul socio-economic al comunității.

În același timp, articolul 10 introduce o barieră pentru liceele cu rată de promovare zero sau cu un singur absolvent promovat la sesiunile cumulate ale Bacalaureatului din 2026. Aceste unități vor putea solicita clase a IX-a la zi doar dacă inspectoratul școlar realizează o inspecție, întocmește un raport asupra cauzelor eșecului și elaborează un plan de remediere. Astfel de măsuri au dus în trecut la închiderea cursurilor de zi și la păstrarea exclusivă a învățământului profesional în anumite licee.

Prioritate pentru firme în dual și blocaj neclar pentru vârstnici

În zona învățământului tehnologic dual, proiectul acordă întâietate solicitărilor venite din partea operatorilor economici. Numărul de locuri va fi stabilit în funcție de cererea companiilor și va necesita contracte de parteneriat între școală, firmă și unitatea administrativ-teritorială, lăsând însă nerezolvată situația elevilor care își doresc să studieze un domeniu pentru care nu există parteneri de practică locali.

O altă prevedere controversată apare la articolul 4 litera f), care interzice școlarizarea în sistemul preuniversitar finanțat de la bugetul de stat a persoanelor ce au atins vârsta standard de pensionare. Regula intră în contradicție aparentă cu articolul 7 al aceluiași document, care reglementează programul „A doua șansă” pentru cei care au depășit vârsta clasei, fără ca ministerul să lămurească dacă interdicția îi vizează și pe seniorii care vor să își completeze studiile prin acest program.

Revolta dascălilor: epuizare, lipsa federațiilor și sesizări la IGSU

Sindicatul SIPA Muntenia avertizează că diminuarea numărului de clase va restrânge normele și posturile, lăsând profesori fără catedră sau în imposibilitatea de a-și completa norma. Organizația subliniază că mărirea normei didactice de la finalul verii 2025 a împins deja personalul spre epuizare, iar aglomerarea claselor va compromite predarea diferențiată și individualizată, în detrimentul elevilor.

„Nu este acceptabil ca personalului didactic să i se solicite simultan o normă de predare mai mare și gestionarea unor colective de elevi tot mai numeroase, fără o evaluare reală a consecințelor asupra calității educației”, transmite SIPA Muntenia. Sindicatul solicită Ministerului Educației o analiză de impact defalcată pe județe, medii de rezidență și niveluri de învățământ, precum și consultarea federațiilor reprezentative înainte de adoptarea metodologiei.

La nivel de bază, nemulțumirea profesorilor se îndreaptă atât spre politicieni, cât și spre cele două federații sindicale reprezentative din preuniversitar, acuzate de pasivitate. În comentariile de la postarea publicată de SIPA Muntenia pe Facebook, cadrele didactice amintesc de responsabilitatea partidelor care au adoptat Legea nr. 141/2025: „Culmea ipocriziei politice! Sunt aceiași politicieni care ne plângeau pe umăr pentru efectele Legii nr. 141/2025, lege pe care tot ei au votat-o”.

Alți profesori denunță lipsa studiilor privind suprasolicitarea și cer reacții ferme: „Incredibil! Asta au de gând ?! Să mărească numărul de copii la clasa încă o dată?! Despre epuizarea tuturor au făcut vreun studiu? Mai vor performanță apoi? Chiar nu mai este de stat în învățământ să vă erodați sănătatea! Se face economie pentru pensiile speciale și privilegii?”, a scris un cadru didactic, în timp ce un altul a concluzionat: „Dacă mai acceptăm și asta, și nu ieșim în stradă, înseamnă că nu merităm soarta”.

Preocupările vizează și siguranța fizică a elevilor în sălile suprapopulate. Unul dintre comentatori a distribuit un model de solicitare către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cerând lămuriri privind capacitatea reală a sălilor, dispunerea mobilierului, lățimea culoarelor de circulație și condițiile de evacuare în siguranță pentru un număr tot mai mare de copii.

Explorează subiectele:

Ministerul Educației cifră de școlarizare comasare clase


Citește și:

populare
astăzi

1 Mitingul AUR, un eșec care pune sub semnul întrebării cifrele din sondaje...

2 „Prima dată când oamenii din sală tac. În 27 de ani”

3 Lovitura din Ust-Luga l-ar fi împins pe Putin să permită eliminarea lui Zelenski

4 65 de lei un hotdog / „Cel mai mare târg de Crăciun din lume”, spaimă pentru buzunare

5 „De azi consideră-ne dușmani” / Scandal la auriști după protestul ratat: susținătorii lui Georgescu îl acuză de trădare pe Simion