Cluj: Disidenta anticomunistă Doina Cornea, cetăţean de onoare post-mortem al municipiului Cluj-Napoca

Cluj: Disidenta anticomunistă Doina Cornea, cetăţean de onoare post-mortem al municipiului Cluj-Napoca

Primarul Emil Boc a anunţat, marţi, că disidenta anticomunistă Doinea Cornea va primi, post-mortem, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca.

"Acest titlu vine să contribuie la recunoaşterea pe care i-a datorăm Doinei Cornea, una dintre puţinele figuri eroice ale rezistenţei anticomuniste din România", se arată în referatul de aprobare a proiectului Hotărârii Consiliului Local Cluj-Napoca, proiect care va fi adoptat în şedinţa de miercuri.

Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929, la Braşov, şi a murit în noaptea de 3 spre 4 mai 2018, la Cluj-Napoca. Ea a fost în înmormântată în 7 mai 2018, cu onoruri militare.

A fost asistentă universitară (limba franceză) la Facultatea de Filologie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Disidenţa anticomunistă a Doinei Cornea a început în anul 1980, când a distribuit clandestin, prin reţele de prieteni, volumul fabricat manual "Încercarea labirintului" de Mircea Eliade. Au urmat alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note şi prefeţe din: pr. Petru Gherman (''Ieremia Valahul''), Lao-tse ("Tao to king"), Gabriel Marcel ("Dreptate şi Adevăr"), Ştefan Lupaşco (partea de Trialog din "Omul şi cele trei etici ale sale").

Potrivit site-ului www.memorialsighet.ro, începând din anul 1982 lansează apeluri antidictatoriale prin Radio Europa Liberă, fiind destituită din învăţământ, arestată şi anchetată în mai multe rânduri, având în ultimii ani ai regimului Ceauşescu regim de domiciliu obligatoriu. S-a solidarizat cu toate mişcările anticeauşiste, individuale sau de grup, coagulând în jurul său un număr important de intelectuali, muncitori şi tineri, precizează sursa citată.

După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organism din care şi-a dat demisia la 23 ianuarie 1990. Ulterior, a făcut parte dintre fondatorii Forumului Democrat Antitotalitar din România, înfiinţat la 6 august 1990, la Cluj-Napoca, din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (CDR).

Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice şi a Fundaţiei Culturale Memoria, conform http://romaniaonline.blogspot.ro. A publicat peste o sută de articole în ziare şi reviste (22, România liberă, Vatra, Memoria etc.). A ţinut conferinţe în ţară şi străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective.

Dintre volumele de publicistică publicate de Doina Cornea menţionăm: "Liberté? Entretiens avec Michel Combes" (1990), "Libertate?" (1992), "Scrisori deschise şi alte texte" (1991), "Faţa nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri cu Rodica Palade" (1999), apărută în 2000 şi la Paris ("La face cachée des choses"), "Puterea fragilităţii" (2006).

Printre traducerile publicate se numără: Mircea Eliade - "Încercarea labirintului. Convorbiri cu Claude-Henri Rocquet" (1990, reeditată în 2007), "Gânduri pentru zilele ce vin", în colaborare cu Viorica Lascu (1995), Vladimir Ghika - "Ultimele mărturii" (1997, reeditată în 2006), Vladimir Ghika - "Fragmente postume" (2003).

La 31 iulie 2009, a fost lansat volumul "Jurnal. Ultimele caiete (1988-1989)" (Editura Fundaţiei Academiei Civice) semnat de Doina Cornea.

A primit pentru activitatea sa Premiul "Thorolf Rafto" (Norvegia, 1989), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989); a fost decorată cu Legiunea de Onoare, în grad de Ofiţer, cel mai înalt ordin al Republicii Franceze (2000), cu Ordinul "Steaua României" în grad de Mare Cruce, decoraţie oferită de preşedintele Emil Constantinescu (2000) şi Steaua de Merit a Ungariei din partea fostului preşedinte ungar Ferenc Madl. În anul 2003, ca urmare a deciziei Papei Ioan-Paul al II-lea, Doina Cornea a devenit Cavaler al Ordinului Sfântul Papă Silvestru. În octombrie 2009, a fost decorată de regele Mihai I, cu "Crucea Casei Regale a României" şi de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu "Legiunea de Onoare" în grad de comandor. AGERPRES / (AS - autor: Marius Septimiu Avram, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO „Ucrainenii au luat 8.000 de telefoane mobile și le-au pus pe stâlpi de doi metri, așa detectează dronele Shahed”

2 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

3 Așa o fi? /

4 Culisele uriașului scandal care zguduie regimul Orban, în Ungaria

5 Dezvăluirile neașteptate ale șefului serviciului secret din Ucraina