CNIPMMR: Noul program de guvernare modifică semnificativ politicile fiscale și pune o mare presiune asupra mediului de afaceri

CNIPMMR: Noul program de guvernare modifică semnificativ politicile fiscale și pune o mare presiune asupra mediului de afaceri

Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale, completează/modifică/prorogă aplicarea multor măsuri anterioare, cuprinde măsuri pentru IMM, dar și crește presiunea asupra mediului de afaceri, consideră reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

În ceea ce privește înlocuirea, de la 1 ianuarie 2018, a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, care va avea 2 sau 3 trepte de impozitare, la 1 ianuarie 2018, aceasta va genera, potrivit CNIPMMR, dificultăți majore pentru întreprinderile noi și pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale.

"De asemenea, aplicarea unei cote diferențiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în prețurile produsului final și poate crea discrepanțe concurențiale importante, comparativ cu celelalte state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor. În plus, România riscă și declanșarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afaceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulație a mărfurilor și serviciilor", se menționează într-un comunicat al Consiliului, remis, vineri, AGERPRES.

Totodată, potrivit întreprinzătorilor, impozitul pe venitul global (care înlocuiește impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcină administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea și înregistrarea declarațiilor, dar și din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia "în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, se va reduce"), dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice (cheltuieli materiale și de personal rezultate din înregistrarea declarațiilor, stabilirea impozitului, evidență, încasare plată/compensare, control etc), în condițiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care "veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite" de impozit.

"Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în România", precizează reprezentanții CNIPMMR.

Aceștia subliniază că modificarea legislației fiscale privind colectarea TVA, programul de guvernare prevăzând că "De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism îmbunătățit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia", implică modificarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală.

De asemenea, noul program prevede, conform CNIPMMR, creșterea fiscalității, prin majorarea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial de lucru, instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei și a taxei : suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației (fără precizarea categoriilor de produse), modificări privind pilonul 2 (privat) de pensii, CAS-ul putându-se plăti "la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat", impozitul specific suplimentar privind profiturile obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România.

"Având în vedere că pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate încă proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal și Codului de procedură fiscală corespunzătoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultări cu partenerii sociali, termenele de implementare a măsurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor 'prin lege, care intra în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I',  precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure 'stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii', 'pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii'", se menționează în comunicat, care subliniază faptul că principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiții, luând măsuri vizând veniturile și cheltuielile pe cel puțin 3 — 5 ani și luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

Reprezentanții CNIPMMR semnalează și faptul că noul Program de Guvernare prorogă aplicarea multor măsuri din Programul de Guvernare anterior, ca de exemplu amânarea cu un an a termenului de adoptare a Codului Economic, până cel târziu la 1 iulie 2018, în condițiile în care în Programul de Guvernare anterior urma să fie dezbătut în primul trimestru al anului 2017, trebuia să intre în dezbatere parlamentară din aprilie 2017 și să intre în vigoare cel târziu de la 1 iulie 2017.

CNIPMMR reiterează că pentru elaborarea Codului Economic este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Alte amânări menționate sunt: amânarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18% (1 ianuarie 2019, în loc de 1 ianuarie 2018) și amânarea cu un an a termenului de plată a tuturor taxelor online (la 1 ianuarie 2019 să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online, în loc de 1 ianuarie 2018).

Întreprinzătorii mai precizează că noul Program de Guvernare prevede 12 măsuri ce vizează IMM, cea mai mare parte având ca termen de implementare 2017, dar susțin necesitatea unor acțiuni administrative, legislative și bugetare care să asigure efectiva lor aplicabilitate, în calendarul stabilit.

Pe de altă parte, ei atrag atenția că noul Program de Guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri, prin creșterea semnificativă a salariului minim, măsurile severe pentru societățile cu pierderi și cu cifra de afaceri nulă, interdicțiile în cazul falimentului și extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscală.

"Creșterea salariului minim având implicații multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni și județ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. Creșterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcționării economiei și a pieței muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia", se arată în comunicat.

Conform sursei citate, noul Program de guvernare prevede obiective ambițioase pentru absorbția fondurilor europene, dar și obiective ambițioase pentru mediul de afaceri care trebuie realizate, printre care menționează extinderea ariei de acțiune pentru IMM-uri a CEC, înființarea Băncii de Dezvoltare și Investiții, simplificarea procedurilor pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent, alocarea cu prioritate a ajutoarelor de stat în domenii precum turismul, cinematografie, construcțiile, industria agro-alimentară și agricultura în cuantum de cel puțin 90% din valoarea proiectelor etc.

Totodată, reprezentanții CNIPMMR consideră că o serie de măsuri necesită prudență și analize de impact economic, fiscal și bugetar, precum înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Uite o chestie interesantă despre patronul Digi

2 Voi știți cine e marmota asta?

3 VIDEO Interlopul Armin Bitzy i-a luat gâtul cămătarului Gabi „Șef" în fața unor copii care se jucau

4 Sechestrată și umilită în casa unui judecător

5 Așa o fi?