Coiful de la Coțofenești a fost salvat după jaful din Olanda, iar Neacșu (PSD) încearcă să puncteze la imagine

Experții Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) au prezentat luni, 2 noiembrie, rezultatele celei mai dificile faze din procesul de salvare a Coifului de la Coțofenești. Piesa de tezaur, recuperată după jaful spectaculos petrecut în Olanda, a intrat în linia dreaptă a restaurării, fiind adusă la o formă extrem de apropiată de cea pe care o avea înainte de incident.

Conform unei informări publicate pe pagina de Facebook a instituției muzeale, procedura de îndreptare a artefactului a fost stabilită doar după efectuarea unor investigații amănunțite:

„După ce s-a realizat un set complet și complex de investigații și analize fizico-chimice, a fost stabilită procedura în urma căreia coiful a fost readus la forma de dinaintea furtului de la Muzeul Drents. Această etapă a reprezentat cea mai importantă și mai complicată parte a procesului de restaurare, iar intervenția a fost una de succes” – Muzeul Național de Istorie a României.

Intervenție în premieră asupra unui artefact aplatizat

Cea mai mare provocare cu care s-au confruntat specialiștii a fost deformarea extremă suferită de obiectul antic, relatează News.ro . Restauratorul Alexandru Dozsa a explicat gravitatea situației în care a fost preluat coiful.

„Ceea ce o să vedeţi astăzi este momentul în care a fost rezolvată cea mai importantă, cea mai serioasă problemă, cea care era cea mai complicată, respectiv, cea legată de turtirea coifului. Atunci când a venit era aplatizat, trecuse, ca să zic aşa, printr-o traumă destul de mare”, a precizat expertul.

Pentru a remedia această daună majoră, Alexandru Dozsa a fost nevoit să apeleze la tehnici neconvenționale, care nu au mai fost aplicate niciodată pe un astfel de obiect de patrimoniu. „Metodele sunt experimentale (...) Eu personal nu am mai încercat aceste metode”, a recunoscut restauratorul. Procesul a presupus exercitarea unei presiuni strict controlate, folosind mulaje create special pentru fiecare fază a intervenției. „Am reuşit să-l aduc la formă bucată cu bucată”, a mai punctat specialistul.

Munca echipei de restaurare a fost complicată suplimentar de absența unor măsurători precise ale piesei înainte de jaf. „Forma dinaintea furtului este documentată doar fotografic. Nu avem o scalare cu dimensiunile exacte ale obiectului decât după furt”, a arătat Dozsa. În lipsa acestor date, salvatoare s-a dovedit o copie fidelă aflată deja în patrimoniul MNIR: „Ca formă generală, este o replică unul la unul cu obiectul original, prin urmare am putut să mă ghidez după ea”.

Când va putea fi văzut de public și cât a costat operațiunea

Chiar dacă obiectul este acum „foarte aproape de forma iniţială, dinaintea furtului”, procesul nu este complet finalizat, urmând etapele de consolidare a fisurilor și de reatașare a unor fragmente. Din acest motiv, piesa nu are încă stabilitatea structurală necesară pentru a fi prezentată publicului.

„Coiful încă nu poate fi expus în poziţia lui normală din cauza obrăzărului desprins şi nu are stabilitatea necesară pentru a putea fi expus în acest fel”, a lămurit Alexandru Dozsa.

La rândul său, Mihaela Simion, directorul adjunct al MNIR, a explicat că trauma suferită de obiect nu trebuie ascunsă complet, conform normelor internaționale de restaurare:

„Furtul prin care a trecut face parte din anamenza sa. Este o practică general-universală, un model de bună practică pentru absolut toate obiectele muzeale şi evident că, într-o formă sau alta, istoria fabuloasă a acestei piese conţine în acest moment şi acest eveniment dramatic. (...). Aducerea la forma absolut iniţială nu este un standard de bună practică” – Mihaela Simion, director adjunct MNIR.

În ceea ce privește nota de plată a acestui demers complex, directorul general al muzeului, Cornel Ilie, a dezvăluit că lucrările au însumat „câteva zeci de mii de euro”, banii urmând să fie decontați prin polița de asigurare. Potrivit acestuia, românii vor putea admira din nou coiful începând cu data de 15 ianuarie 2027. Totodată, Cornel Ilie a transmis un avertisment clar cu privire la viitoarele expoziții externe, subliniind că „orice itinerare a lui în străinătate va fi analizată foarte, foarte serios”.

Jaful din Olanda și încercarea PSD de a capitaliza politic

Reamintim că, în ianuarie 2025, chiar înainte de finalul unei expoziții dedicate Daciei la Muzeul Drents din Olanda, Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost sustrase în urma unuia dintre cele mai mari jafuri de artă din această țară. Infractorii au folosit explozibili pentru a sparge zidul clădirii, fugind ulterior și lăsând în urmă un autoturism incendiat. După mai bine de un an de la atac, doar coiful și două dintre brățări au fost găsite și readuse în țară, cea de-a treia brățară dacică fiind în continuare dispărută.

Deși tragedia națională a expunerii vulnerabile a tezaurului s-a produs sub oblăduirea guvernării din care face parte, iar o piesă inestimabilă este încă de negăsit, vicepremierul PSD Marian Neacșu nu a ratat ocazia de a se asocia cu munca restauratorilor pentru a puncta la capitolul imagine. Într-o notă triumfalistă tipică social-democraților, care încearcă să transforme chiar și remedierea parțială a unui dezastru într-o victorie proprie, liderul PSD s-a declarat mulțumit de situație. „Faptul că acum se află din nou aici a meritat tot efortul”, a afirmat Marian Neacșu, promițând totodată că autoritățile vor continua căutările pentru brățara dacică pe care statul încă nu a reușit să o recupereze.

Explorează subiectele:

Coiful de la Coțofenești Muzeul Național de Istorie a României Marian Neacșu

Distribuie Distribuie Comentarii