Comandamentul Flotei Rusiei din Marea Neagră se pregătește să părăsească Crimeea, susține mișcarea de rezistență „Ateș”

Ofițerii ruși au început deja să își evacueze familiile în Federația Rusă. Comandamentul Flotei de la Marea Neagră, cu sediul în Sevastopolul ocupat, elaborează în secret un plan de urgență pentru mutarea centrelor de comandă la Novorossiisk, conform informațiilor furnizate de mișcarea de partizani „Ateș”.

Forțele ucrainene au lovit cartierul general al aviației Flotei Ruse din Sevastopol/FOTO:X

În urma atacurilor sistematice și devastatoare lansate de Forțele Armate ale Ucrainei asupra peninsulei, fostele baze strategice ale flotei își pierd rapid utilitatea. Surse din cadrul mișcării de rezistență indică faptul că o parte dintre ofițeri lucrează deja la detaliile logistice ale relocării, deși o decizie oficială de la Moscova este încă așteptată. Cu toate acestea, panica s-a instalat: militarii își scot proprietățile la vânzare și își trimit de urgență familiile spre Novorossiisk.

Moralul în rândul conducerii flotei este la pământ, iar cei care conștientizează gravitatea situației nu mai amână plecarea.

Crimeea, transformată într-o capcană logistică

Pe 27 mai, forțele ucrainene au lovit direct cartierul general al aviației Flotei Ruse de pe strada Gogol din Sevastopol. De atunci, intensitatea atacurilor asupra Crimeii a crescut exponențial, iar peninsula se îndreaptă cu pași repezi spre o blocadă logistică totală.

Reprezentanții „Ateș” subliniază că mutarea comandamentului este consecința logică a presiunii constante exercitate de Kiev. Menținerea structurilor de conducere în Crimeea a devenit un pariu mult prea scump și riscant pentru Kremlin.

După distrugerea parțială a podului Ciongar, armata rusă a fost nevoită să regândească rutele de aprovizionare, însă noile artere au intrat imediat în vizorul sistemelor de atac ucrainene. Recent, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi, a confirmat că strategia Kievului este izolarea completă a Crimeii de Rusia.

În ultimele săptămâni, rutele de acces au fost lovite constant, provocând deja crize severe de combustibil și alimente. Printre obiectivele scoase din uz se numără podurile rutiere și feroviare de la Ciongar, nodul de la Djankoi, ruta Perekop-Armiansk și podul de pe limanul Arabat.

Rusia se prăbușește sub propria greutate

Sumele uriașe oferite ca bonus de Moscova nu mai atrag recruți, ceea ce l-ar putea obliga pe Vladimir Putin să declanșeze un nou val de mobilizare. Rusia se apropie periculos de o linie roșie în ceea ce privește capacitatea de regenerare a armatei, în timp ce industria sa de apărare funcționează deja la capacitate maximă, notează o analiză CNN.

Deși Kremlinul pune pe masă prime de cooptare astronomice pentru contractuali — sume care depășesc adesea câștigurile pe câțiva ani ale unui rus de rând —, apetitul pentru război a scăzut dramatic. În primul trimestru al acestui an, ritmul de recrutare în Rusia a scăzut cu 20% față de perioada similară din 2025.

Nigel Gould-Davies, expert în spațiul post-sovietic la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), explică faptul că acesta este primul conflict din istoria Rusiei în care statul încearcă să cumpere dorința cetățenilor de a lupta, în loc să îi oblige direct. Această strategie pune o presiune uriașă pe economie.

„Sunt semne clare că aceste stimulente financiare nu mai funcționează. Rusia a început să piardă mai mulți soldați pe front decât poate recruta în spate”, avertizează Gould-Davies.

Economia de război, gâtuită de lipsa forței de muncă

Dacă Vladimir Putin vrea să continue invazia, va fi forțat să adopte măsuri extrem de nepopulare. Analiștii explică: dacă un potențial recrut a refuzat bonusurile uriașe de anul trecut, este puțin probabil să își schimbe opțiunea acum, în condițiile în care rețelele sociale sunt inundate de mărturii despre tratamentul inuman aplicat pe front și despre corupția ofițerilor, pe care soldații îi mituiesc pentru a nu fi trimiși în misiuni sinucigașe.

Exodul bărbaților către front sau peste hotare a lăsat economia rusă fără forță de muncă. Criza lovește inclusiv fabricile de armament, care nu mai pot crește producția din cauza deficitului de personal. Potrivit serviciilor secrete occidentale, Rusia a pierdut deja aproape 500.000 de soldați (morți și răniți), în timp ce alte sute de mii de tineri au fugit din țară. Lipsa de personal a dus la o creștere artificială a salariilor, alimentând inflația galopantă.

Pentru a acoperi golurile, Kremlinul ar putea apela la importul de forță de muncă din țări precum India, Coreea de Nord sau state africane. Totuși, o mișcare mult mai probabilă — și mai radicală — ar fi un al doilea val de mobilizare forțată, însoțit de interdicția totală de părăsire a țării pentru bărbații de vârstă militară.

Dilema fatală a Kremlinului: escaladare sau retragere?

„Kremlinul se va confrunta în curând cu o alegere fundamentală: fie radicalizează cerințele economice și sociale interne, fie își reduce obiectivele militare din Ucraina”, estimează Gould-Davies.

Pe de altă parte, Maria Snegovaya, analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), consideră că regimul de la Moscova va încerca să evite marile metropole, precum Moscova sau Sankt Petersburg, mutând presiunea recrutărilor spre regiunile sărace, obligând studenții să semneze contracte militare și intensificând înrolarea mercenarilor străini.

În prezent, costurile anuale ale Rusiei cu personalul militar și mobilizarea se ridică la zeci de miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 9,5% din bugetul federal și 2% din PIB-ul țării. Deși inflația pare să se fi stabilizat temporar, nemulțumirea socială mocnește în rândul populației.

Sângerare masivă pe front: Moscova pierde între 30.000 și 35.000 de soldați în fiecare lună

Saltul tehnologic al Ucrainei în materie de drone a transformat frontul într-un abator pentru trupele ruse. Surse oficiale occidentale estimează că Moscova pierde între 30.000 și 35.000 de soldați în fiecare lună. Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat recent că, în luna mai, operatorii de drone ucraineni au eliminat mai mulți militari ruși decât a reușit Kremlinul să recruteze în aceeași perioadă.

Calitatea armatei ruse scade vizibil, locul profesioniștilor fiind luat de foști deținuți și civili neinstruiți. Chiar și campania de recrutare a studenților pentru unitățile de elită de drone s-a prăbușit, după ce Ministerul Apărării de la Moscova a trimis acești specialiști în asalturi terestre de infanterie. „A fost o campanie de PR dezastruoasă pentru recrutarea în unitățile tehnologice”, punctează Katerina Stepanenko, analist la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

În acest context sumbru, agenția Bloomberg notează că Vladimir Putin a început să vorbească public despre „sfârșitul războiului” doar pentru a liniști o populație epuizată de presiunea economică și de pe front, deși liderul de la Kremlin nu crede nicio secundă în propriile sale discursuri pacifiste.