Comoară dacică descoperită în nordul extrem al României. Printre obiectele găsite se află și patru brățări dacice cu un element rar întâlnit

O descoperire arheologică de o importanță rară a avut loc recent în județul Botoșani. Un detectorist amator din orașul Darabani a găsit, la marginea unei păduri, un tezaur dacic din argint. Comoara cuprinde aproximativ 600 de monede romane și șase brățări remarcabile, fiind cel mai mare tezaur de acest tip descoperit în nordul extrem al țării.

Obiectele au fost predate Primăriei Darabani, care a anunțat imediat specialiștii. În prezent, piesele se află la Direcția Județeană de Cultură Botoșani, urmând să fie trimise pentru expertizare la Muzeul Național de Istorie al României. Această descoperire este considerată una dintre cele mai semnificative de pe teritoriul României, în special datorită brățărilor de argint.

Este cel mai mare tezaur dacic descoperit pe teritoriul județului Botoșani.

„Pentru noi, această bucurie este cu atât mai mare. Este un tezaur destul de important; chiar dacă pe teritoriul României, în ultimele două secole, s-au găsit cel puțin 100 de piese similare (nu toate de aceeași anvergură sau cu tot atât de multe piese), contextul în care aceste brățări dacice încep să devină tot mai cunoscute în lume face descoperirea și mai valoroasă. Într-un singur tezaur au fost descoperite șase brățări, iar cel puțin patru dintre ele sunt de origine dacică”, spune arheologul Aurel Melniciuc, directorul Muzeului Județean de Istorie Botoșani.

Comoara de la marginea pădurii

Zona Văii Prutului, unde a fost făcută descoperirea, este un punct strategic istoric, fiind o cale de comunicație esențială între Est și Vest încă din antichitate. Pe lângă vasul de argint masiv în care erau depozitate cele 600 de monede și brățările superb lucrate, au mai fost identificate în zonă două inele medievale și fragmente din Epoca Bronzului.

Conform procedurilor legale, tezaurul a fost predat autorităților competente. Istoricul Dănuț Huțu, directorul Direcției Județene de Cultură Botoșani, a precizat: „Urmează să transferăm obiectele la Muzeul Județean pentru expertizare. Un specialist trebuie să le stabilească valoarea patrimonială și financiară. În funcție de rezultat, piesele vor fi clasate la categoria Fond sau Tezaur.”

Brățări dacice cu elemente rare și o vechime considerabilă

Expertiza preliminară arată că piesele provin din epoci diferite, ceea ce sugerează o acumulare în timp a tezaurului. Patru dintre brățări datează, cel mai probabil, din primele secole după Hristos (până în secolul al III-lea d.Hr.). Celelalte două sunt mult mai vechi, datând din secolul I î.Hr., și aparțin arealului cultural traco-egeean din zona de sud a Dunării.

România a încasat deja despăgubirile pentru tezaurul dacic furat în Olanda. Ce se întâmplă dacă artefactele sunt găsite

O piesă care atrage atenția în mod deosebit este o brățară dacică de mari dimensiuni, decorată cu două toporașe — un detaliu extrem de rar întâlnit. Se presupune că majoritatea brățărilor au aparținut unor femei, însă cea de mari dimensiuni ar fi putut fi purtată de un războinic.

„Întreg tezaurul variază între secolul I î.Hr. și secolul III d.Hr. Ne dăm seama de acest lucru după monede (unele imperiale, altele republicane), dar și după tipul pieselor. Două dintre ele sunt cele mai importante, de origine sudică, traco-egeeană, cu capete de șerpi. Există similitudini în toată Transilvania, iar în județul Botoșani mai avem o piesă asemănătoare în tezaurul de la Dersca”, adaugă Aurel Melniciuc.

Specialiștii de la Botoșani vor organiza săpături arheologice (un sondaj) în punctul unde a fost găsit tezaurul pentru a verifica dacă mai există și alte vestigii. După finalizarea expertizei, descoperitorul ar putea fi recompensat conform legii.

Un „El Dorado” al arheologiei românești

Faptul că o asemenea descoperire a avut loc la Botoșani nu este întâmplătoare. Reputatul istoric Mircea Petrescu Dâmbovița numea județul Botoșani un „El Dorado” al arheologiei românești, datorită numărului impresionant de situri. Descoperirile din zonă acoperă o perioadă uriașă, de la Paleolitic (acum 140.000 de ani) până în secolul al XIX-lea.

Noi ipoteze privind furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents. Avocații vorbesc despre un posibil al patrulea suspect

„Județul este cu adevărat valoros. Avem 250 de situri înscrise în Lista Monumentelor Istorice și peste 1800 de situri în Repertoriul Arheologic Național”, declară Dănuț Huțu.

Comoara de la Darabani se încadrează în categoria obiectelor tezaurizate, fiind, cel mai probabil, ascunsă de proprietari în vremuri de restriște. Numărul mare de monede, atât imperiale cât și republicane, proveneau fie din jaf, fie din stipendii acordate de romani dacilor. Zona era locuită, în primele secole d HR, de triburile carpilor, neam al „dacilor liberi”, adică aflați în fara stăpânirii romane și care, în colaborare cu triburile germanice și iraniene lansau expediții dure de jaf și pradă în provinciile romane.

Tot în județul Botoșani, în anii 60 a fost descoperit și un tezaur de aur, extrem de important, în cetățile traco-getice de la Stâncești care au fost locuite între secolul VI îHR şi secolul secolul III îHR. Era vorba despre două aplici folioforme din aur, două psalii din argint şi alte piese folosite de călăreţii războinici la echiparea de luptă a cailor. Dar ceea ce a atras din start atenţia arheologilor a fost o piesă din aur masiv, al cărui model, spun specialiştii, este unicat în Europa. Acele tezaur se află la Muzeul Național de Istorie al României.