Conflictul între înaltul comandament al armatei şi premier continuă în Armenia
Guvernul Armeniei a anunţat miercuri că destituirea şefului Marelui Stat Major, Onik Gasparian, - aflat în centrul unei crize politice la Erevan - a intrat în vigoare miercuri, la două săptămâni după ce premierul Nikol Paşinian l-a concediat, acuzând armata de tentativă de lovitură de stat, relatează Reuters.
În replică, preşedintele Armeniei, Armen Sarkisian, a cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra revocării din funcţie a şefului Statului Major al forţelor armate ordonată de premier, a informat biroul său de presă miercuri, citat de EFE.
"Preşedintele Armeniei are încredere că o concluzie promptă a Curţii Constituţionale cu privire la deciziile deja adoptate va aduce claritate juridică şi va ajuta la rezolvarea crizei", a declarat preşedinţia armeană.
Paşinian i-a cerut de două ori, fără succes, şefului statului destituirea lui Gasparian, intrată miercuri în vigoare în baza unei legi privind serviciul militar, care îi permite premierului revocarea şefului Statului Major chiar dacă preşedintele se opune de două ori.
General-maiorul Onik Gasparian "este demis legal din funcţie începând cu 10 martie", se menţionează în comunicatul executivului de la Erevan.
Conflictul dintre conducerea militară şi premier s-a agravat la 25 februarie, când Statul Major a emis o declaraţie publică prin care cerea demisia lui Paşinian şi a întregului guvern.
Premierul armean a calificat declaraţia Statului Major drept o "tentativă de lovitură de stat".
Cererea neobişnuită a conducerii militare intervenea după ce premierul îl destituise din funcţie pe Tigran Haceatrian, nr.2 al Statului Major al armatei armene, pentru un comentariu ironic la declaraţia prim-ministrului în care acesta punea la îndoială eficacitatea rachetelor balistice ruseşti Iskander.
Prim-ministrul - venit la putere în urma protestelor paşnice în 2018 în această ţară din Caucazul de Sud cu 3 milioane de locuitori - a reacţionat prompt, cerând revocarea din funcţie a şefului Statului Major, dar solicitarea sa nu a fost pusă în aplicare, fiind respinsă de preşedinte.
În recentul conflict din Nagorno-Karabah, în care Armenia a fost învinsă de Azerbaidjan, "rachetele Iskander nu au explodat (la lovirea ţintei) sau doar 10% dintre ele au explodat", potrivit premierului.
Ulterior, după o convorbire telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin, Paşinian a admis că a fost insuficient informat asupra eficienţei sistemului de rachete Iskander.
Conflictul între înaltul comandament al armatei şi premier are loc pe fundalul mobilizării opoziţiei armene, care cere plecarea lui Paşinian, pe care îl consideră responsabil pentru înfrângerea de anul trecut în Nagorno-Karabah, soldată cu pierderea unor zone importante din enclavă şi cu moartea a peste 4.000 de soldaţi armeni.
Paşinian se confruntă cu apeluri la demisie din noiembrie trecut, când a acceptat o încetare a focului - mediată de Rusia - cu Azerbaidjanul, prin care s-a pus capăt celor şase săptămâni de conflict sângeros în Nagorno-Karabah.
Premierul, care a respins apelurile la demisie, a argumentat că a acceptat acordul de pace pentru a preveni mai multe pierderi umane şi teritoriale. AGERPRES
