CONSTRUCŢII CELEBRE: Palatul Bragadiru din Bucureşti
Povestea Complexului Arhitectural Palatul Bragadiru îşi are originile la începutul anilor 1900. Astfel, clădirea Palatului a fost prima dată reprezentată pe planul geografic realizat de Institutul Geografic al Armatei în anii 1895-1899 şi 1911, conform site-ului https://www.palatulbragadiru.ro/ .
Întregul domeniu poartă numele fondatorului său, Dumitru Marinescu Bragadiru. Acesta a început construcţia "Colosului", aşa cum era numită clădirea la începuturile sale, în jurul anului 1905. Conceput ca Palat al Culturii, această clădire respectă o veche tradiţie a fabricilor de bere - de a avea în imediata vecinătate un loc de recreere pentru oamenii care lucrau în această industrie.
Dumitru Marinescu s-a născut în 1842, într-o familie modestă, fiind nevoit să plece de acasă la o vârstă fragedă, pentru a-şi câştiga singur existenţa. A devenit ucenicul lui Iancu Ştefănescu, negustor care se ocupa cu băuturi spirtoase. Dând dovadă de corectitudine şi spirit de afaceri, Ştefănescu i-a lăsat moştenire afacerea când a murit, el neavând copii, precizează site-ul https://bucurestiivechisinoi.ro /
Spiritul întreprinzător şi ideile inovative l-au ajutat pe Dumitru Marinescu să-şi sporească veniturile, astfel că în 1877, în timpul Războiului de Independenţă, a avut ideea de a lua în arendă fabrici de spirt şi de a vinde alcoolul pentru îngrijirea răniţilor. Cu banii obţinuţi a cumpărat un domeniu lângă Bucureşti, în comuna Bragadiru (acesta fiind momentul în care şi-a ataşat şi numele Bragadiru), unde a construit prima fabrică de alcool rafinat.
Fabrica de bere Rahova, Bucureşti, 1951.
Foto: (c) CONSTANTIN ZAMFIR /Arhivă istorică AGERPRES
Dorind să-şi dezvolte afacerile, Dumitru Marinescu s-a orientat către industria berii, mai ales că la acea vreme în Bucureşti nu existau decât două fabrici de bere, ambele patronate de doi nemţi (Luther şi Oppler). Astfel, la sfârşitul secolului al XIX-lea a cumpărat un teren în apropiere de Piaţa Principesa Maria (astăzi Piaţa George Coşbuc), pe Calea Rahovei, unde a construit o fabrică de bere. Noile afaceri au început să se dezvolte rapid. La scurtă vreme, a început construcţia unei locuinţe pentru el şi familie chiar lângă Fabrica de Bere Bragadiru.
Proiectul pentru noua reşedinţă a familiei, la care se adăuga un Palat Cultural destinat muncitorilor din fabrică, pentru recreere şi petrecerea timpului liber, urma să fie realizat de acelaşi arhitect care proiectase şi fabrica de bere, germanul A. Schucker, un recunoscut arhitect în Bucureştii sfârşitului de veac al XIX-lea. Noul Palat a fost conceput ca o clădire cu trei corpuri în care existau: o sală mare de bal ce putea fi transformată oricând într-o sală de teatru, concerte sau spectacole, o bibliotecă, numeroase magazine, popicărie etc.
Fabrica de bere Rahova, Bucureşti, 1951.
Foto: (c) CONSTANTIN ZAMFIR /Arhivă istorică AGERPRES
În scurt timp, palatul a devenit un important centru cultural al Capitalei. După moartea lui Dumitru Marinescu Bragadiru, urmaşii săi au înfiinţat, în cadrul Palatului, Banca Bragadiru-Rahova şi Cinematograful "Aida", mai notează site-ul https://bucurestiivechisinoi.ro /.
În vara anului 1948, Fabrica de Bere Bragadiru a fost naţionalizată de regimul comunist şi transformată în Fabrica de Bere Rahova. Averea familiei a fost confiscată iar Palatul a devenit Casa de Cultură Lenin a sectorului 5, acolo mutându-se şi oficiul de Stare Civilă al sectorului 5.
Fabrica de bere Rahova, Bucureşti, 1951.
Foto: (c) CONSTANTIN ZAMFIR /Arhivă istorică AGERPRES
După 1989, clădirea a început să se degradeze, iar în 2003 a fost retrocedată proprietarilor, urmaşii direcţi ai lui Dumitru Marinescu Bragadiru. Aceştia au refăcut Palatul, care în prezent a redevenit centru de cultură şi divertisment. Grădina de vară şi terasa completează armonios această clădire cu arhitectura eclectică, cu scări în spirală în stil Normand, cu stucaturi, statui inserate în faţadă, oglinzi veneţiene şi balcoane în stil victorian. Palatul Bragadiru rămâne până în prezent una dintre cele mai impunătoare construcţii ale Bucureştiului de altă dată, precizează site-ul https://www.palatulbragadiru.ro/ . AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
