Cunoscutul consultant financiar Cristi Tudorescu dă câteva exemple de mari companii, unele dintre ele multinaționale, puse pe fugă de noile biruri impuse de guvern. De acum, ținând cont că unele dintre aceste companii vor pleca din România sau își vor reduce activitatea, statul român va obține mai puțini bani din impozitele și taxele majorate decât înainte, când toate aceste biruri erau ceva mai rezonabile.

Cristi Tudorescu demonstrează că România are doar de pierdut din noua politică fiscală a guvernului, care alungă investitorii de calibru sau îi determină să renunțe la planurile care ar fi adus profit inclusiv țării. Deja mai multe multinaționale importante au ales fie să plece din România, fie se dezangajează treptat.

„Ce au în comun următoarele companii: Robert Bosch SRL, Aptiv Technology Services &Solutions SRL, Amazon Development Center SRL, Carrefour Romania SA? Toate au anunțat fie că își mută investiții sau vor să iasă cu totul de pe piața locală, fie că dau oameni afară sau închid fabrici. Mai au ceva în comun: pentru toate acestea avem niște explicații foarte bune. Și mai au ceva în comun...”, și-a început el postarea.

Mai departe, Cristi Tudorescu prezintă niște cifre ce țin de aceste companii uriașe și explică, caz cu caz, ce se va întâmpla cu fiecare.

„Robert Bosch SRL parte a grupului Bosch in România: Venituri 2024 de 8.1 miliarde de lei, 5.876 de angajati. Profit înainte de impozit - 227 mil RON, adică o marjă de 2.8%. Profit net de 158 mil RON, adică a plătit impozit 31% din profit. Pentru că i s-a aplicat acel 1% pe cifra de afaceri, de aceea plătește mai mult decât clasicul 16% din profit pe care îl achita anterior. Grupul Bosch, care e prezent în România atât pe componente auto cât și pe electrocasnice, anunța în luna martie că mută în Polonia o investiție pe care urma să o facă în România. Am auzit tot felul de explicații. De la «oricum au de unde plăti impozite, știm noi» până la «s-au mutat pentru că Polonia e mai aproape de Germania», mai scrie el.

Tot mai multe joburi pierdute

Mai departe, el prezintă datele unei companii mai puțin cunoscute, dar care asigura numeroase locuri de muncă, joburi care vor fi curând pierdute.

„Aptiv Technology Services & Solutions SRL- tot pe componente auto, anunță astăzi închiderea unei fabrici din Ineu, județul Arad. Vreo 800 de oameni vor fi dați afară. Și va rămâne doar fabrica din Sânnicolau Mare (Timiș). Venituri 2024: 1.44 mld lei din cele două fabrici. Peste 2.700 de angajați , în curând rămân cu sub 2000 de oameni. Profit înainte de impozit 2024 de 51 milioane de lei (3,5%) , profit net 36 milioane lei, adică statul a luat cam 30% din profitul lor din 2024. În 2023 avuseseră venituri de 1.57 mld lei, profit brut de 77 milioane de lei și profit net de 71 de milioane , deci stăteau mai bine înainte de a se introduce minunea de 1% pe cifra de afaceri. După ce s-a introdus, stau mai prost și mai și închid o fabrică. S-ar putea găsi o explicație la îndemână si aici. Nu suntem noi de vină, ci industria auto suferă la nivel de european și oricum ar fi diminuat producția. Niciodată nu e de la noi. Sigur e de la ei”, adaugă expertul.

Următoarea pe listă este Amazon, companie care va disponibiliza în România sute de angajați. Asta înseamnă că statul român va cheltui în plus bani pentru protecție socială.

„Amazon Development Center SRL din Iași: în 2024 a avut 802 milioane lei cifră de afaceri, în creștere cu 16%, 3.400 de angajați și și pierdere netă 29 de milioane de lei. Aha, gata, i-am prins: uite pe unde se scurgea profitul în afara țării, ar putea spune unii. Bine că le-am pus 1% pe cifra de afaceri, deci au plătit măcar 8 milioane anul trecut. Doar că.... Amazon Development Center a anunțat recent că va disponibiliza 500 de angajați. Avem și acolo o bună explicație: oricum se mutau acele joburi în India”, e ironia economistului.

Un retailer gigant prezent în România încă din 2000, un simbol la nivel european, Carrefour, a decis să spună pas și renunță la afacerea din România.

„Carrefour România SA - cea mai mare entitate a grupului Carrefour din țara noastră: în 2024 a avut venituri de 12.5 miliarde de lei, 10.141 de angajați. Profit înainte de impozit 179 milioane de lei (1.4% rată de profit), profit net 52 de milioane de lei, pentru că li se aplică 1% pe cifra de afaceri). Adică statul a luat 70% din profit, lucru despre care am mai scris. Am văzut că e foarte răspândită senzația că cei de la Carrefour n-au cum să aibă doar atât rată de profit. Cei care critică știu ei mai bine cât au de fapt profit, sau cât ar fi trebuit să aibă. Explicația cu care ne amăgim aici ? Oricum grupul are probleme și în alte țări, nu vor să se retragă doar din România. Și ne mai consolăm cu ceva: dacă va fi să plece - că încă nu e sigur acest lucru - locațiile vor fi preluate de alții, ce e drept. Deci locurile de muncă ar rămâne în picioare”, mai spune el.

O mare eroare a statului

În a doua parte a postării, Cristi Tudorescu explică ce au în comun toate cele patru exemple pe care le-a dat și pune câteva întrebări pertinente.

„Așadar ce mai au în comun cele 4 exemple? Toate companiile se încadrează la plata impozitului pe cifra de afaceri. Întrebări: în niște industrii în care și așa lucrurile sunt complicate: IT, industrie auto + subansamble auto, retail și distribuție unde marjele sunt mici - de ce este nevoie să mai venim și noi cu complicațiile noastre suplimentare? Deși multe companii dintre cele exemplificate plăteau acel 16% pe profit - asta ca să evit și aberația cum că nu plăteau nimic - noi venim cu tot felul de impozite peste, doar pentru că li se pare unora că știu ei mai bine cât ar trebui să fie profitul. Și cât ar trebui acele companii să plătească? Câte alte exemple de business-uri cu marje mici o să fie nevoie să mai vedem că pleacă din țară sau își diminuează numărul de angajați sau câte fabrici se vor închide, până să reevaluăm acele impozite plătite aiurea, peste acel 16% pe profit pe care îl achitau deja?

O să ne lămurim după ce pleacă a 10-a companie din România? Sau a 20-a companie? După ce se mai dau afară câteva mii sau zeci de mii de oameni? De ce atunci când se discută despre eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, sau despre eliminarea impozitului pe construcții speciale au câștig de cauză tot politicienii care țipă mai tare? Cum sunt Adrian Câciu sau Gheorghe Piperea, care ne spun ei să nu tăiem «impozitele pentru bogați»”, mai scrie Tudorescu.

La final, economistul demonstrează că pentru statul român ar fi fost mai profitabil să nu recurgă la taxarea suplimentară de 1%.

„Calculul logic: În general e mai bine să ai companii medii sau mari care să asigure salarii + contribuții pentru câte 1.000 sau 5.000 de oameni fiecare și care îți achitau acel 16% din profit, decât să stai să vânezi acei 1% din cifra lor de afaceri. Pierderea când îți intră în șomaj acei 1.000 sau 5.000 de oameni este mai mare decât 1% x cifra de afaceri. Sau decât impozitul pe construcții speciale, care se aplică în unele sectoare. Contribuțiile plătite de acel business către toate bugetele pot să fie și de 10 - 15 ori mai mari decât ceea ce vânezi cu acele impozite care dau bine la public”, încheie Cristi Tudorescu.