Cercetătorii au pornit într-o vânătoare sistematică, demnă de o anchetă criminalistică, pentru a afla ce animal a transmis noul coronavirus la om, relatează vineri AFP.

Animalul care găzduieşte un virus fără să fie bolnav şi pe care îl poate transmite altor specii se numeşte ''rezervor''. În cazul noului coronavirus, este vorba cu siguranţă de un liliac, conform unui studiu recent, genomurile acestui virus şi ai celor care se întâlnesc la acest animal fiind identice în proporţie de 96%.

Cu toate acestea, ''credem că există un alt animal intermediar'' care a transmis virusul oamenilor, a explicat pentru AFP Arnaud Fontanet de la Institutul Pasteur. Într-adevăr, analizele demonstrează că virusul liliacului nu era echipat pentru a se ataşa de receptorii umani. Deci, probabil că el a trecut printr-o altă specie pentru a se adapta omului.

Încă nu se ştie ce animal a jucat acest rol de intermediar. Ipoteza şarpelui, avansată iniţial de cercetătorii chinezi, a fost rapid îndepărtată. Având în vedere natura acestui coronavirus, ''gazda intermediară trebuie să fi fost probabil un mamifer, poate un rozător sau un animal din familia viezurilor'', potrivit profesorului Fontanet.

Cercetătorii cred că acest animal a fost vândut în piaţa din Wuhan, oraşul din China de unde a început epidemia. În ciuda numelui său de ''piaţă de fructe de mare'', numeroase alte animale, inclusiv mamifere sălbatice, erau vândute în acel loc în scop alimentar.

În timpul epidemiei SARS (Sindrom Acur Respirator Sever), din 2002-2003, cauzată tot de un coronavirus, intermediarul a fost zibeta, un mamifer a cărui carne este apreciată în China.

În vederea găsirii animalului vinovat, trebuie identificate toate tipurile de vieţuitoare vândute în piaţă şi sunt necesare teste pentru a se afla dacă sunt purtători ai virusului. Pentru aceasta, se efectuează ''o prelevare faringiană şi o prelevare de excremente'', potrivit profesorului Fontanet.

Virusologul Martine Peeters de la Institutul de Cercetare pentru Dezvoltare (IRD) a realizat cercetări în Africa pentru a identifica rezervorul animalier pentru virusul Ebola. Şi în acest caz, liliacul este cauza. Dacă nu se pot preleva probe direct de la animal, este necesară colectarea excrementelor din sălbăticie. "Am prelevat mii de excremente din numeroase zone din Africa", a explicat Peeters pentru AFP.

Acelaşi lucru au făcut, fără îndoială, şi cercetătorii chinezi în cazul noului coronavirus, mai ales că piaţa Wuhan a fost închisă la debutul epidemiei.

La sfârşitul lunii ianuarie, ei au anunţat că ''au prelevat 585 de probe de la tarabe şi dintr-o maşină de gunoi'' şi că au ''găsit coronavirusul în 33 dintre acestea'', a spus Fontanet. ''Nu se menţionează despre ce eşantioane era vorba, însă cred că erau excremente de pe tarabe'', a adăugat cercetătorul.

Acest lucru este important deoarece poate ajuta la prevenirea reapariţiei virusului, odată ce epidemia se află sub control.

''Prin interzicerea consumului de zibete şi închiderea fermelor pentru creşterea acestora, am putut preveni orice reintroducere'' a virusului SARS la om, a declarat Fontanet.

În legătură cu perioada necesară, Eric Leroy, virusolog şi veterinar în cadrul IRD a declarat pentru AFP că "poate fi foarte rapidă, ca SARS, însă poate dura foarte mult".

"În cazul Ebola, cercetările asupra rezervorului au debutat în 1976, iar primele rezultate au fost publicate în 2005", a amintit el.

În ceea ce priveşte virusul HIV, ''ancheta a durat douăzeci de ani înainte de a duce către primatele mari'', a notat Martine Peeters.

Printre factorii importanţi se numără proporţia de animale infectate din aceeaşi specie. ''Dacă acesta este foarte scăzut, mai puţin de 1% de exemplu, se reduc în mod evident şansele de a da peste un animal infectat'', notează domnul Leroy.

În privinţa a ceea ce urmează, Fontanet a declarat: ''Contactele animale sălbatice - om, sunt cele care se află la originea acestor transmisii, astfel încât animalele sălbatice ar trebui să fie lăsate acolo unde sunt''.

În încheierea unui studiu publicat luni în jurnalul ştiinţific Nature, cercetătorii chinezi au preconizat ''instituirea unei legislaţii stricte împotriva creşterii şi consumului de animale sălbatice''.

O măsură tranzitorie a fost deja luată: la sfârşitul lunii ianuarie, China a interzis comerţul cu toate animalele sălbatice până la sfârşitul epidemiei.

''De fiecare dată încercăm să stingem un incendiu şi, atunci când este stins, îl aşteptăm pe următorul'', a deplâns Francois Renaud, cercetător la Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, citat de AFP. În opinia sa, ar fi necesar să se creeze un mecanism care să ''cartografieze tot ceea ce este potenţial susceptibil de transmitere a agenţilor infecţioşi la om'', pentru a avea ''un fel de inventar al riscurilor''.

''Trebuie să prevenim epidemiile şi, prin urmare, să lucrăm anticipativ'', a continuat el recunoscând că o astfel de ''bază de date la nivel mondial'' ar presupune ''o muncă uriaşă'' şi ar necesita fonduri semnificative. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii