Noua Strategie Națională de Apărare reprezintă un pas important înainte față de strategiile anterioare, având o structură mai clară și o abordare apropiată de standardele internaționale, însă fără modificări legislative și alocări de fonduri nu va putea fi pus în practică, atrage atenția Profesorul de științe politice Radu Carp.

Radu Carp: „Este un pas foarte important înainte față de strategiile anterioare”

Profesorul de științe politice Radu Carp a evidențiat că, spre deosebire de strategiile de securitate anterioare, documentul prezentat de Nicușor Dan are o structură mult mai clară. În opinia analistului, ar fi fost utilă și integrarea unui studiu privind percepția populației asupra amenințărilor și riscurilor de securitate.

„Nu este o formă perfectă. Eu compar documentul cu alte strategii elaborate la nivel internațional, cum sunt cele discutate la summiturile de la Davos sau în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Totuși, este un pas foarte important înainte față de strategiile anterioare. Structura mi se pare mult mai clară, iar riscurile identificate corespund realităților actuale.

În România nu există, din câte știu, sondaje care să arate cum vede populația principalele amenințări la adresa securității naționale. Ar fi fost util ca strategia să fie prefațată de un astfel de studiu, pentru a vedea în ce măsură documentul reflectă percepțiile publice. De exemplu, nu știm în ce măsură populația consideră ineficiența administrației sau problemele din educație drept riscuri reale, deși acestea sunt menționate ca atare în document. Strategia identifică foarte bine problemele, dar dacă domenii precum educația sau sănătatea continuă să fie subfinanțate, atunci se poate spune că statul își diminuează propriul nivel de securitate. Într-un asemenea context, orice tăiere bugetară în aceste sectoare devine, practic, o vulnerabilitate națională”, a declarat Radu Carp pentru „Adevărul”.

În ceea ce privește menționarea corupției în Strategie, Radu Carp a explicat că, în practică, acest fapt nu va produce mari schimbări în lupta contra acestui flagel, fără anumite modificări legislative.

„În privința corupției, menționată și de președinte în conferința de presă, cred că rolul acordat în strategie este mai degrabă simbolic. De fapt, dacă ne uităm la enumerarea riscurilor, corupția apare mai jos, chiar după schimbările climatice. Nu este tratată ca un risc principal. Ea fusese menționată și în Strategia din 2010 - atunci pentru prima dată — și a generat discuții aprinse.

Nu cred însă că simpla includere a corupției în document a produs atunci efecte concrete și nici acum nu cred că va fi altfel. Nu există, de exemplu, vreun dosar început cu formularea «așa cum prevede Strategia Națională de Apărare». Aceste fraze nu au consecințe juridice imediate. Chiar dacă documentul este adoptat de Parlament, asta nu înseamnă că, de mâine, serviciile de informații vor primi competențe extinse în lupta anticorupție - pentru asta ar fi nevoie de o lege specială. E bine că subiectul este menționat, pentru conștientizarea publică, dar în plan practic nu văd schimbări, la fel cum nu s-au văzut nici în 2010”, a subliniat Radu Carp, profesor de științe politice la Universitatea din București.

Ce spune noua Strategie

Președintele Nicușor Dan a prezentat și dat publicității, miercuri, noua Strategie Națională de Apărare, document care va ghida politica de securitate a țării până în anul 2030. Strategia identifică drept principală amenințare acțiunile ostile ale Federației Ruse, readuce corupția printre riscurile majore de securitate și prevede creșterea bugetului apărării până la 5% din PIB.

Cu o dimensiune de 40 de pagini, noua doctrină de securitate, ce urmează să fie prezentată spre aprobare Parlamentului, postulează drept principale amenințări la adresa României „acțiunile ostile ale Federației Ruse”.

„Este de așteptat ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, la limita aplicării Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. (...) O eventuală extindere a conflictului militar din Ucraina către zone din proximitatea țării noastre ar reprezenta o amenințare majoră la adresa securității României. (...) Principala amenințare la adresa securității cibernetice a României este reprezentată de operațiunile informatice ofensive derulate de entități asociate serviciilor secrete ruse”, se arată în Strategia Națională de Apărare.

Corupția revine în Strategia Națională de Apărare

La capitolul riscuri , autorii documentului semnalează, printre altele, polarizarea politică și presiunile asupra statului de drept, instabilitatea din Europa de Est, Balcanii de Vest și Caucazul de Sud, inclusiv o eventuală amânare a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei, emergența unor alianțe antioccidentale, migrația, respectiv corupția.

„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, arată autorii.

Fenomenul corupției este menționat și la capitolul privind obiectivele naționale, în care este trasat expres sprijinul serviciilor de informații.

„Lupta împotriva corupției. Limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații”, se arată în document.

De altfel, președintele Nicușor Dan a explicat, în timpul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, că serviciile vor trebui să se rezume exclusiv la rolul de furnizoare de informații către procurori.

România va aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035

În ceea ce privește obiectivele pe plan extern, șeful statului subliniază, în primul rând, întărirea parteneriatului strategic cu SUA, urmată de consolidarea profilului României în cadrul UE și NATO, respectiv susținerea Republicii Moldova și sprijinirea Ucrainei.

De asemenea, România își va asuma creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe.

Strategia națională de Apărare a Țării poate fi consultată aici .