Creșterea ROBOR din ultimele este cauzată de o diminuare temporară a lichidității și de efectele provenite din zona pieței valutare, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Horia Braun, economistul-șef BCR.

"Creșterea ROBOR din ultimele zile pare rezultatul suprapunerii unei serii de factori. Avem de-a face, pe de o parte, cu o diminuare temporară a lichidității din sistem, legată de plățile la buget de la începutul săptămânii și de începutul unei
noi perioade de rezerva minima obligatorie. Pe de alta parte, e posibil să avem și niște efecte provenind din zona pieței valutare, în condițiile în care leul se menține foarte stabil pe fondul unei deprecieri relativ alerte a monedelor din regiune", a spus Horia Braun.

Potrivit acestuia, cotațiile forward ale cursului EUR/RON au început să crească deja din vară, dar creșterile s-au intensificat semnificativ în ultimele zile, piața anticipând joi un curs în jur de 4,70 pentru un an înainte.

"Cursul și dobânzile sunt strâns legate pe piață, presiunile din piața valutară simțindu-se și pe piața monetară și viceversa. Nu în ultimul rând, am putea avea și un joc de anticipații din partea unor participanți în piață cu privire la o eventuală majorare a dobânzii la facilitatea de depozit din partea BNR la ședințele de politică monetara din octombrie și/sau noiembrie", a precizat Horia Braun.

Economistul-șef al BCR a afirmat că s-ar putea să vedem în continuare ceva presiuni pe lichiditate și pe dobânzi în zilele următoare, dar scenariul de bază al băncii este că lucrurile se vor calma la un orizont de câteva săptămâni și că ROBOR la 3 luni va rămâne undeva în intervalul de 1% — 1,3% până la finele anului.

"Mă aștept de asemenea ca BNR să dea un mesaj de predictibilitate sporită în zona de dobânzi la ședința de politică monetară de săptămâna viitoare. Pentru anul viitor deocamdată nu ne-am modificat prognoza, vedem tot un 1,5%-1,6% la final de an. Excesul de lichiditate va reveni în piața și în absenta unor șocuri semnificative asupra inflației nu vedem argumente puternice
pentru o întărire substanțială a politicii monetare", a mai spus Horia Braun.

Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României, a declarat joi că evoluția ratei medii a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele (ROBOR) depinde de nivelul de lichiditate din piața bancară, iar în această perioadă indicele se află într-o perioadă de reașezare.

"Evoluția ROBOR depinde de nivelul de lichiditate din piața bancară. Suntem într-o perioadă de reașezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din aceasta perspectivă, era de așteptat ca această
creștere să înceapă. Trebuie spus, totuși, că în 2014 și 2015, dacă luăm ca reper luna septembrie, ROBOR la 3 luni era mai ridicat decât nivelul actual, ca să nu mai spunem de 2012 sau 2013 când atingea 4 procente sau chiar 5,80%. Sigur că, față de acum câteva luni, se vor aduna câțiva lei în plus la plata ratei, în condițiile în care dobânda ROBOR este luată în calculul ratei, dar pentru creditele acordate înainte de 2015 ratele sunt în continuare sub nivelul inițial", a declarat, joi, pentru AGERPRES, Dan Suciu.

BNR a afișat joi un nivel al ROBOR pentru depozitele la 3 luni de 1,46%, față de 1,25% în ședința de miercuri, iar pentru cele la 6 luni de 1,57%, față de 1,35%.

La începutul acestui an, ROBOR la 3 luni era de 0,87%, iar ROBOR la 6 luni de 1,12%.

ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele. Indicele ROBOR se stabilește zilnic și are ca referință media aritmetica a cotațiilor de dobândă utilizate de zece bănci selectate de banca centrală.

ROBOR este utilizat de către toate băncile pentru stabilirea dobânzilor variabile și influențează valoarea ratelor lunare la creditele în lei.

AGERPRES/(A — autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)