„Crima nu a venit din neant”/Cazul IT-istului german adept al teoriilor conspiraţiei care a omorât un casier pentru că i-a cerut să poarte mască

„Crima nu a venit din neant”/Cazul IT-istului german adept al teoriilor conspiraţiei care a omorât un casier pentru că i-a cerut să poarte mască

Bărbatul arestat pentru uciderea unui casier la o benzinărie pentru că acesta i-a cerut să poarte mască a fost influenţat de ideologii extremiste de dreapta şi de teorii ale conspiraţiei. IT-istul în vârstă de 49 de ani învinuia restricţiile anti-coronavirus pentru faptul că tatăl său a încercat să-şi omoare soţia şi apoi s-a sinucis, relatează Der Spiegel.

Mario N îşi ieşea din fire când venea vorba de vaccinuri anti-COVID-19 şi obligativitatea portului măştii, a dezvăluit un vecin al său precizând că el avea credinţa că sunt mortale.
Este una din teoriile conspiraţioniste ale mişcării Querdenker care a luat naştere în Germania ca reacţie de opoziţie faţă de vaccinuri şi măsuri de combatere a coronavirusului.
Un alt vecin al bărbatului, patroana unui salon de cosmetică, spune că Mario N era iritabil, intra în panică şi devenea agresiv în privinţa măştilor.
 
Crima care a avut loc cu doar câteva zile de alegerile legislative din Germania a şocat autorităţile care se tem de o proliferare a extremismului si ameninţării terorismului intern din pricina teoriilor conspiraţiilor şi ideologiilor extremiste. Este primul caz de crimă comisă de un negaţionist al pandemiei.
 
Sâmbăta trecută, Mario N., 49 de ani, a intrat într-o benzinărie din oraşul Idar-Oberstein, landul Renania-Palatinat, pentru a cumpăra bere dar casierul l-a refuzat pentru că nu avea mască. 
Întors o oră şi jumătate mai târziu, IT-ul l-a împuşcat mortal. În cadrul interogatoriilor poliţiei, Mario N a spus că este împotriva măsurilor de combatere a pandemiei şi a vrut să dea un exemplu.
 
Ancheta este în curs şi probabil va fi una de durată. Psihologii criminalişti au atars atenţia asupra faptului că motivele unei atare crime sunt întotdeauna complexe. Între timp anchetatorii adună tot mai multe dovezi din activitatea pe reţelele de socializare ce arată că bărbatul era influenţat de conspiraţioniştii şi extremiştii din mediul Querdenker.
 
Ministrul german al sănătăţii de la CDU a spus că este vorba de o „crimă comisă cu sânge rece„ îndemnând cetăţenii să respingă orice formă de „extremism pandemic”, La rândul său candidatul la cancelar al social-democraţilor,  Olaf Scholz, a denunţat „alimentarea unui climat în care actul a devenit o posibilitate în mintea acestui bărbat”.
 
Experţii în extremism avertizează de luni de zile cu privire la pericolul crescut emanat de scena coronasceptică. La începutul lunii avertismentul privind izbucnirea unor violenţe potenţial mortale a fost subliniat de Thomas Haldenwang, preşedintele Biroului de Protecţie a Constituţiei, agenţia de informaţii responsabilă de monitorizarea extremismului.
 
Deşi numărul de protestatari asociaţi cu mişcarea Querdenker prezenţi pe străzi a scăzut, membrii din linia dură au devenit tot mai agresivi, potrivit unei analize a poliţiei germane, care a observat „un ton militant tot mai puternic şi o intesificare a radicalizării”.
 
„Rezistenţa armată, treceţi în subteran”, scrie un adept pe Telegram. 
„Asasinii zombi ai statului lui Merkel trebuie să răspundă pentru trădarea lor”, a reacţionat altul.
 
Biroului de Protecţie a Constituţiei din Hamburg a avertizat că o mică parte a mişcării „se radicalizează într-o luptă împotriva unei opresiuni imaginate”.
 
De asemenea, Ministrul de Interne al landului Renania de Nord-Westfalia, a observat o atitudine de „delegitimare a statului, chemări directe la violenţă şi justificarea unei răsturnări a statului”. Totodată, autorităţile germane nu exclud acţiuni de terorism intern din partea mişcării Querdenker.
 
Primele semnale ale unui potenţial crescut de violenţă au apărut toamna trecută când un grup de oameni au aruncat cu proiectile de foc asupra sediului Institutului de prevenţie a bolilor Robert Koch. În ianuarie, posibili negaţionişti ai coronavirusului au forţat un tren de mare viteză să se oprească din mers în Bavaria. 
 
În martie, un bărbat din Delmenhorst, Saxonia Inferioară, a aruncat cu un cocktail Molotov în clădirea primăriei pentru a-şi exprima „insatisfacţia cu privire la regulile corona”.
 
 In landul Renania-Palatinat negaţioniştii pandemiei din gruparea „Reichsbürger” care neagă legimitatea guvernului german a trimis o scrisoare care stipula: „Orice bărbat adevărat trebuie să fie gata să ucidă asemenea scalvi ai lui Satan”, cu referinţă la oficialii însărcinaţi să aplice măsurile anti-coronavirus. Un ziar regional din landul a primit o scrisoare de ameninţare în care se preciza că redacţiile sale urmează să fie „aruncate în aer” dacă nu începe să difuzeze ştiri pe placul teoreticienilor conspiraţiei. Acum câteva zile, făptaşii neidentificaţi au comis un atac incendiar asupra unui centru de vaccinare din oraşul Eich din Saxonia. La Berlin, cineva a dat foc unui cort amenajat pentru administrarea testelor pentru coronavirus în faţa unui magazin IKEA.
 
„Crima din Idar-Oberstein nu venit din neant. Observăm o spirală a escaladării de luni de zile, chiar apeluri la crimă pe reţelele de socializare. La un moment dat, cuvintele se transformă în fapte”, spune Stephan Kramer, preşedintele Oficiului pentru Protecţia Constituţiei din Turingia. 
 
 Omologul său din landul Baden-Württemberg, Beate Bube - care la finele lui 2020 a devenit primul şef al unei agenţii de informaţii interne din Germania care a plasat porţiuni din scena negaţionistă  sub observaţie oficială - vede evenimentele ca o confirmare a acestei decizii. „Multe mituri ale conspiraţiei extremiste, precum cele răspândite de Querdenker, reflectă ostilitate faţă de stat, antisemitism şi, în unele cazuri, rasism, creând un climat în societate pentru infracţiuni grave, inclusiv violenţă”, spune Bube. 
 
„Aştept cu nerăbdare viitorul război”
 
Atacatorul din Idar-Oberstein nu era pe listele de supraveghere ale agenţiilor de informaţii şi  totuşi avea o bogată activitate online în care susţinea teze extremiste.
 
Abia de doi ani bărbatul posta pe Twitter cu numele său şi urmărea conturi extremiste de dreapta în special cele asociate partidului e extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD). El se prezenta ca un fost susţinător al Uniunii Creştin-Democrate (CDU)  care s-a îndepărtat de partid din pricina crizei refugiaţilor. El profera argumente comune ale extremei drepte precum „schimbări climatice fictive” şi  avertiza împotriva unei „confiscări globale a puterii„ de către anti-fascişti.
 
În opoziţia lui împotriva stângii care ar fi la conducerea lumii, nutrea fantezii violente: „Aştept cu nerăbdare următorul război. Muşchii mei sunt tonificaşi, mintea îmi este concentrată. Vai de cei care au provocat această situaţie”, scria el probabil în toamna lui 2019.
 
Pe acest fond de teamă iscată de credinţele lui, Mario N a reacţionat extrem de panicat faţă de cerinţele de a purta mască. El chair a scris despre cazul soţiei sale care lucra la un magazin mare şi care trebuia să poarte zilnic  o mască care îi provoca dureri de cap şi oboseală.
 
Activitatea lui online arată că a apreciat postări ale oamenilor care se arătau convinşi de existenţa unor forţe oculte în spatele măsurilor anti-COVID-19 şi erau sceptici faţă de existenţa bolii şi a pacienţilopr din spitale.
 
De asemenea, el a apreciat videoclip urcat de medicul german Sucharit Bhakdi, una dintre cele mai proeminente figuri din mişcarea de protest faţă de coronavirs. Bhakdi a minimizat virusul cu argumente pseudo-ştiinţifice şi a atras atenţia recent prin observaţiile sale antisemite.
 
Casa lui Mario N care nu are copii se situează sub o autostradă majoră şi e o construcţie veche acoperită cu vegetaţie deasă. Ferestrele au grilaje şi la intrare sunt montate camere video.
 
Dezvoltatorul de software care desfăşoară activităţi independente locuia aici ca un pustnic, spune vecina Pia K., adaugând că rareori a văzut vizitatori şi că lumina era adesea aprinsă noaptea. Ea spune că a devenit preocupată de starea mentală a vecinului său după „incidentul cu părinţii”.
 
În martie anul trecut, tatăl lui Mario N. şi-a împuşcat soţia înainte de întoarce arma asupra lui însuşi în satul Herrstein, la aproximativ 15 kilometri distanţă. Rănită grav, mama a supravieţuit, dar tatăl a murit. N. ar fi spus poliţiştilor că în opinia lui există o legătură între crimă şi izolarea impusă părinţilor săi din cauza pandemiei.
 
Benzinăria unde a murit casierul, un student în vârstă de 20 de ani care muncea part-time, a devenit un loc de pelerinaj.
 

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi?

2 Scârboasă șobolănime mai colcăie la vârful acestei țări!

3 Zvon / Râcă mare în PSD după ce l-au prins pe Dîncu jucând la două capete

4 Idiotul ăsta ar trebui interzis în spitalele din România! / Mama anti vaccinistului Răzvan Constantinescu este „…

5 Gastronomia sexuală din Evul Mediu / Tinerele imprimau pîinea cu labiile