Criza politică din România: 770 de milioane de euro din fonduri europene, în pericol
Un recent raport al publicației Financial Times subliniază că România se află în pericol de a rata 770 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene. Această situație este direct legată de actuala criză politică, care a împiedicat aprobarea legislației necesare pentru reforma salarizării din sectorul public și reorganizarea companiilor de stat care generează pierderi.
Criza politică din România blochează reformele cerute de Bruxelles Foto: Inquam Photos, Profimedia
Comisia Europeană a impus un termen-limită până la data de 31 august pentru adoptarea acestor reforme, esențiale pentru accesarea fondurilor europene de redresare post-pandemie, fonduri care sunt disponibile doar până la sfârșitul anului în curs.
Partidul Social Democrat (PSD) s-a opus inițiativelor legislative propuse și s-a retras din coaliția de guvernare în luna mai. De atunci, partidele politice nu au reușit să ajungă la un acord pentru desemnarea unui nou prim-ministru, notează publicația britanică. Siegfried Mureșan, europarlamentar și candidatul preferat al partidelor de centru-dreapta pentru funcția de premier, a calificat impasul drept un „test al adevărului politic” cu privire la angajamentul României față de reformarea sectorului public, considerat nesustenabil încă din perioada postcomunistă.
„Reforma legii salarizării în sectorul public ar corecta inegalitățile, ar limita privilegiile acordate pe criterii politice și ar debloca 770 de milioane de euro”, a declarat Siegfried Mureșan pentru Financial Times.
Acesta a adăugat că episodul a consolidat poziția Partidului Național Liberal (PNL) de a nu participa la o viitoare coaliție cu PSD, după ce social-democrații au format o alianță cu extrema dreaptă pentru a-l demite pe liberalul Ilie Bolojan din funcția de premier.
PSD, pe de altă parte, a susținut că reformele propuse sunt excesiv de „austere” și că fostul premier Bolojan ar fi trebuit să negocieze o înțelegere mai favorabilă cu Comisia Europeană. De fapt, aceste reforme vizau și rețelele de influență politică care au susținut constant puterea PSD în administrația publică și în companiile de stat, domenii în care locurile de muncă, numirile în consilii de administrație și subvențiile continuă să fie instrumente de schimb politic, la 37 de ani de la căderea regimului comunist.
Companiile de stat, o povară pentru economia României
Companiile de stat din România sunt caracterizate de ineficiență și o povară a datoriilor care se ridică la miliarde de euro. Cel mai semnificativ exemplu este CFR, operatorul feroviar de stat, care a estimat în luna iulie pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro doar pentru anul în curs. La sfârșitul anului 2025, datoriile companiei depășeau deja 430 de milioane de euro.
CFR se confruntă de mult timp cu provocări majore în ceea ce privește întreținerea și modernizarea rețelei feroviare și a materialului rulant, rezultând în servicii feroviare care sunt, în prezent, mai lente decât cele disponibile în urmă cu un secol.
„Menținerea status quo-ului în aceste companii, fără nicio reformă, a creat găuri negre pentru economia României”, declara în aprilie vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu, în momentul prezentării planurilor de reformă.
Presiunea asupra bugetului public
Cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă anual aproximativ 30 de miliarde de euro. În ciuda eforturilor Bucureștiului de a reduce deficitul bugetar, care anul trecut a atins aproape 8% din PIB, sindicatele puternice din România continuă să solicite majorări salariale, considerate nesustenabile de către analiști.
Situația este monitorizată îndeaproape de agențiile de rating, mai ales că datoria suverană a României se află la doar un nivel deasupra categoriei nerecomandate pentru investiții. Małgorzata Krzywicka, director asociat pentru Europa de Est la Fitch, a declarat că situația politică din România va rămâne probabil una fragilă pe termen scurt, după ce agenția a menținut în iulie ratingul țării la cel mai scăzut nivel al categoriei "investment grade".
Kamil Całus, analist la think tank-ul OSW din Varșovia, a evidențiat că „actuala criză politică se desfășoară pe fondul acumulării unor crize care se suprapun”. Acesta a menționat presiunile economice, amenințarea la adresa securității generată de războiul Rusiei în Ucraina, incluzând incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul frontierei României cu Ucraina, precum și creșterea prețurilor la energie asociată războiului din Iran.
„Societatea românească vede vechile elite politice nu doar ca fiind tot mai nedemocratice, ci și profund iresponsabile. Acestea se ceartă de luni întregi pentru putere și influență într-un moment critic pentru țară și nu reușesc să restabilească stabilitatea de bază atunci când aceasta este cel mai necesară.”
Kamil Całus, analist la think tank-ul OSW
Blocaj politic și perspectiva alegerilor anticipate
Relațiile dintre PSD și partidele de centru-dreapta s-au deteriorat într-atât încât nicio parte nu este dispusă să reînvie vechea coaliție, generând un blocaj parlamentar. Președintele a declarat că va desemna un nou prim-ministru doar în cazul în care acesta va beneficia de un sprijin parlamentar suficient pentru a obține votul de încredere.
Analiștii consideră că declanșarea unor alegeri anticipate ar fi o provocare, amintind că România nu a mai organizat scrutin anticipat de la căderea comunismului în 1989. Cel mai probabil scenariu, în opinia lor, ar fi formarea unui guvern minoritar sau a unei majorități fragile, conturate prin plecări și transferuri de parlamentari.
Conform unor surse familiarizate cu viziunea președintelui, acesta consideră alegerile anticipate o variantă pe care nu este dispus să o accepte. Principala sa preocupare este că partidul de extremă dreapta AUR, cotat în sondaje cu 35-40%, ar fi cel mai probabil câștigător al unui nou scrutin.
„Pentru moment va exista un guvern minoritar, mai bine obișnuiți-vă cu asta”, a declarat Hunor Kelemen, președintele UDMR, partid care a făcut parte din coaliția de patru formațiuni care s-a destrămat în aprilie.
Un guvern condus de AUR ar fi „inevitabil”, a mai spus Kelemen. „Vom vedea dacă acest lucru se va întâmpla în 2026 sau în 2028.”
„Dar și-au dublat sprijinul de la ultimele alegeri și încă mai au loc să crească. Cu cât noi ne descurcăm mai prost, cu atât ei cresc mai mult.”
Explorează subiectele:
