Centrul de Resurse Juridice (CRJ) consideră că proiectul de lege privind promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup, inițiat de deputatul Liviu Dragnea, dublează legislația antidiscriminare, făcând-o inoperabilă, și solicită Camerei Deputaților să nu îl voteze. * Dragnea: În "Legea defăimării" nu există nicio prevedere care să limiteze libertatea de expresie

Potrivit unui comunicat al Centrului de Resurse Juridice, transmis miercuri AGERPRES, "această inițiativă este deosebit de periculoasă", "având în vedere contextul românesc în care oamenii politici au o lungă istorie de afirmații discriminatorii, cât și anul electoral care tocmai a început, dar și experiența ultimei campanii prezidențiale, nelipsită de folosirea prejudecăților populației în scop electoral".

În opinia CRJ, prin adoptarea proiectului de lege amintit ar fi "un CNCD în interiorul CNCD, adică Departamentul pentru Promovarea Demnității Umane și Toleranței, care aplică sancțiuni persoanelor fizice și juridice pentru defăimare socială".

"Așadar, dacă proiectul Dragnea trece, în cazul în care un politician va face afirmații discriminatorii cu privire la diferite grupuri vulnerabile la discriminare, iar un ONG va dori să facă plângere împotriva acestuia la CNCD, se va pune întrebarea dacă afirmațiile se încadrează sub OG 137/2000, legea cadru în vigoare în domeniul sancționării și combaterii discriminării, sau sub eventuala Lege Dragnea. Nu avem nicio îndoială că politicianul în cauză va susține că se încadrează sub eventuala Lege Dragnea și că ONG-ul nu are calitate să depună plângerea. Va rămâne ca CNCD sau instanța, dacă procesul este dus în fața unui judecător, să decidă care lege se aplică, iar decizia va arăta gradul de independență al instituției sau instanței", precizează comunicatul.

De asemenea, potrivit CRJ, "dacă o persoană individuală va depune plângerea la CNCD pe OG 137/2000 se va pune problema dovedirii prejudiciului individual, iar sub eventuala Lege Dragnea va apărea în plus necesitatea ca persoana care depune plângerea să fie cea care dovedește prejudiciul, și nu politicianul în cauză să dovedească absența prejudiciului."

"În concluzie, din punctul nostru de vedere, va deveni foarte complicat ca cineva să mai conteste legal afirmații discriminatorii ale politicienilor", afirmă CRJ.

CRJ menționează că, în prezent, "constatarea discriminării (...) se face de CNCD, într-un Consiliu director format din 9 persoane, aplicând, conform legii, procedurile și principiile specifice unui proces civil". De asemenea, în acest moment, și în România, conform standardelor din directivele UE în materie, se aplică inversarea sarcinii probei.

"Acest lucru înseamnă că persoana care acuză aduce un început de dovadă din care să reiasă o poveste plauzibilă pentru încadrarea în OG 137/2000, iar persoanei acuzate îi revine sarcina de a dovedi că nu a discriminat. Acesta este standardul în toată lumea civilizată, considerându-se că victima discriminării se află într-o poziție dezavantajată în a-și construi probatoriul", se arată în comunicatul Centrului de Resurse Juridice.

AGERPRES