Participarea lui Donald Trump la încercările de mediere a conflictului din Ucraina nu doar că s-a dovedit ineficientă, ci a contribuit, în opinia unora dintre analiștii occidentali, la agravarea situației de pe front. Deși liderul de la Casa Albă a declarat în campanie că ar putea opri războiul „în 24 de ore”, realitatea geopolitică l-a contrazis.

Într-un comentariu publicat în The Telegraph, Con Coughlin, editor pentru afaceri internaționale și apărare, susține că intervențiile lui Trump s-au remarcat mai degrabă prin incoerență decât prin eficiență. Atitudinea oscilantă față de Vladimir Putin — când elogioasă, când critică — a erodat orice șansă reală de influență asupra deciziilor Moscovei.

„Trump l-a numit pe Putin, alternativ, un om „inteligent” și „absolut nebun”, fără a putea construi o linie coerentă de politică externă”, remarcă Coughlin.

Promisiuni hazardate și negocieri fără conținut

Într-o declarație recentă, Trump a avertizat că Rusia „se joacă cu focul” continuând atacurile asupra Ucrainei. Însă, așa cum subliniază editorialistul britanic, avertismentele nu înseamnă nimic dacă nu sunt susținute de o poziție fermă a Washingtonului în relația cu Kremlinul.

Cea mai mare vulnerabilitate a poziției lui Trump, arată Coughlin, constă în disponibilitatea sa declarată de a accepta concesii teritoriale din partea Ucrainei, în numele păcii. Un plan de încetare a focului conturat de echipa sa a fost larg criticat pentru că ar recompensa agresiunea rusă.

În ciuda retoricii publice, administrația Trump ar fi început să înțeleagă că Moscova nu are un interes real pentru pace. Într-o convorbire recentă cu Putin, Trump a susținut că „a fost înregistrat un anumit progres”. Însă, potrivit unor surse diplomatice americane citate de The Telegraph, informațiile comunicate aliaților europeni au transmis o altă realitate: liderul rus nu este interesat de oprirea conflictului, convins fiind că poate câștiga militar.

O strategie care a încurajat agresiunea

Trump pare să fi realizat tardiv că liderul de la Kremlin „se joacă” cu bunele sale intenții, iar în ultima perioadă și-a înăsprit discursul, numindu-l pe Putin „absolut nebun” .

Coughlin merge mai departe și afirmă că prestația lui Trump în acest dosar a fost nu doar ineficientă, ci „contraproductivă”. Ezitările sale au alimentat percepția Kremlinului că Occidentul este lipsit de determinare, contribuind astfel la succesul recent al trupelor rusești pe front.

„Chiar și un narcisist notoriu, cum este Trump, ar trebui să recunoască faptul că intervenția sa a înrăutățit situația, în loc s-o îmbunătățească”, notează autorul.

Încă nu e prea târziu

Totuși, editorialistul britanic subliniază că Trump, dacă ar dori cu adevărat să influențeze soarta războiului, încă are la dispoziție instrumente de presiune.

Printre acestea: amenințarea cu impunerea de sancțiuni secundare pentru a bloca exporturile de petrol ale Rusiei prin canale ilicite – o sursă esențială de finanțare a războiului. În condițiile în care economia rusă resimte deja scăderea veniturilor petroliere, astfel de măsuri ar putea avea un impact major asupra capacității de război a Moscovei.

Mai mult, dacă administrația de la Washington ar aproba livrarea de armament avansat Ucrainei — inclusiv rachete cu rază lungă și sisteme moderne de apărare antiaeriană —, Kievul ar putea schimba dinamica conflictului. „Este esențial ca Putin să înțeleagă că utilizarea armelor nucleare este o linie roșie clară pentru Statele Unite”, punctează Coughlin.

Deși pare că liderul rus l-a manipulat cu succes pe Trump în tentativele eșuate de a obține un armistițiu, președintele american încă are pârghii pentru a influența cursul războiului — dacă va renunța la abordările teatrale și va susține acțiuni concrete.

Aceeași concluzie este împărtășită și de David Ignatius, editorialist la The Washington Post, care apreciază că șansele de pace în Ucraina sunt azi mai îndepărtate decât erau la începutul mandatului lui Trump. În loc să contribuie la soluționarea conflictului, eforturile sale diplomatice par să fi dus doar la adâncirea lui.