România a ieșit cu o imagine externă pozitivă în urma bunei gestionări crizelor declanșate de războiul din Ucraina, fiind o conlucrare între societatea civilă, dată exemplu de numeroși lideri, și instituțiile statului.

Izbucnirea războiului declanșat de invazia rusă în Ucraina a adus cu sine o serie de crize la nivel internațional, greu de gestionat pentru numeroase state europene, în special cele din proximitatea conflictului armat.

Declanșarea războiului de la graniță, pe 24 februarie 2022, a dus, aproape peste noapte, la intensificarea legăturilor diplomatice, pe linie de șefi de stat sau de Guvern, mai ales că România avea graniță directă cu Ucraina. După prima zi în care a avut loc un CSAT de urgență și întâlniri cu cei mai importanți oameni în stat a urmat o reuniunea extraordinară a Consiliului European.

A doua zi au fost reuniuni de urgență ale NATO, apoi una în format București și discuții coordonate între NATO, UE, cu participarea lui Joe Biden. Primul lider care a ajuns în România a fost Ylva Johannson. Comisara europeană pe afaceri interne, pentru a discuta despre reacția pe tema refugiaților din calea războiului. Următoarea a fost Ursula von der Leyen, șefa CE, pe 3 martie. Primul eveniment fizic important al NATO a fost reuniunea extraordinară a șefilor de state și de guverne din statele NATO din luna martie, de la Bruxelles, însă legătura prin intermediul convorbirilor telefonice a fost permanentă, fiind discuții inclusiv cu liderul de la Casa Albă, Joe Biden.

România, pilon al Flancului Estic al NATO

Fiind în prima linie a crizei umanitare provocate de războiul din Ucraina , România s-a implicat în gestionare și sprijinirea a mii de refugiați, o bună parte dintre aceștia fiind copii. Nu numai prin ajutorul direct, dar și prin găsirea de adăposturi mai mult sau mai puțin temporare. Potrivit ultimelor date ale Poliției de Frontieră, până pe 22 februarie intraseră în România 3,6 milioane de ucraineni. Conform statisticilor de la Bruxelles, la 1 februarie în România beneficiau de protecție temporară aproximativ 90.000 de ucraineni.

România a pus la dispoziție un spațiu în apropierea orașului Suceava pentru organizarea unui hub umanitar unde să fie aduse produse care să fie apoi transmise peste graniță la populația umanitară. Operaționalizarea hubului a avut loc în ritm accelerat. Pe 9 martie era deja funcțional și tirurile sau transporturilor aeriene erau aduse aici.

Nu în ultimul rând, România și-a dat acordul pentru tranzitarea ei cu cereale. Potrivit unui mesaj transmis de Bogdan Aurescu, pe 16 octombrie, de Ziua Alimentației Mondiale, peste 5,2 milioane de tone tranzitaseră România. Acest tranzit a dus și la unele tensiuni, unele și în prezent, cum e disputa privind dragarea Canalului Bîstroe pentru putea fi folosit pentru transportul de mărfuri, sau nemulțumirea agriculturilor români deoarece sunt mai ieftine cerealele ucrainene, care nu taxate, spre deosebire de cele autohtone.

În paralele, România a încercat să asigure necesarul de resurse energetice, în condițiile în care întreaga UE, pas cu pas, a pus capăt relațiilor comerciale cu Federația Rusă. Statele UE au trebuit să regândească situația energetică. De asemenea, România a ajutat și prin exportul de produse prime, mai ales din zona alimentară, care la începutul războiului nu au mai putut fi furnizate de Ucraina.

Perspective pentru aderarea la Schengen

În acest context, cu o favorabilitate mare în principalele capitale, România a încercat să obțină sprijinul pentru aderarea la Spațiul Schengen. Situația a părut în regulă, deși trei state au ținut România în șah: Suedia, Olanda și Austria. Până la urmă, cu Suedia și Olanda conducerea de la București a reușit să rezolve neînțelegerile. Doar Austria a rămas pe poziții că se opune.

Și Austria s-a opus inclusiv în ziua votului din Consiliul JAI, în ciuda insistenței unei țări ca Germania, care a făcut lobby direct. Însă România și Bulgaria s-au lovit de Austria, unde cancelarul și ministrul de Interne erau mai preocupați de câștigarea de puncte electorale interne.

Ce spun experții

În privința gestionării situației, Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, a arătat că „România s-a comportat foarte bine pe două paliere: în primul rând, societatea civilă a reacționat admirabil, înaintea instituțiilor de stat. Iar apoi, sigur, că și la nivelul statului, cred că am făcut mai mult decât spunem, asta este categoric, dar, în același timp, dat fiind faptul că noi avem această sensibilitate numită Republica Moldova, care este relativ expusă, ar trebui să ne cântărim de două ori fiecare afirmație. Dar sunt convins că am făcut partea noastră din ce trebuia să facem pentru un vecin care este atacat”.

Privind reținerea României în a anunța acțiuni de ajutor al statului vecin privind resurse de armament, fostul ministru a subliniat că „sunt anumite lucruri despre care nu este neapărat nevoie să vorbești”, arătând totodată că „țările care au făcut-o au avut propriile lor interese să anunțe”, iar, în opinia sa, România nu a avut un interes aici.

„Sigur că întotdeauna poți să faci mai mult, asta este indubitabil, dar, din păcate, suntem departe de momentul bilanțului acum, nu cunoaștem toate detaliile. Pentru noi contează și ce se întâmplă în Ucraina și ce se întâmplă în Moldova, dar mai este ceva timp până vom afla toate detaliile. În teorie, mereu e loc de mai bine, dar deocamdată, noi nici nu știm ce anume și când s-a făcut”, a mai punctat fostul șef al diplomației române, arătând că pe viitor statul român trebuie să se comporte cu „aceeași responsabilitate ca și până acum”, prin condamnarea războiului și aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

În același timp, fostul ministru de externe a subliniat că pe plan diplomatic, un câștig important al României este înțelegerea aliaților NATO privind importanța Mării Negre. Adrian Cioroianu a arătat totodată, în ceea ce privește atenția primită la nivel internațional de Republica Moldova, dar fiind că „în condiții normale probabil că s-ar fi întâmplat, dar la mai mult timp”. „Pe de altă parte, sigur că economic nu ne ajută faptul că suntem într-o zonă de tensiune”, a mai punctat Adrian Cioroianu.

Și politologul George Jiglău a susținut pentru „Adevărul” că România a avut un comportament responsabil în contextul invaziei ruse din statul vecin. Politologul a arătat că abordarea statului vizavi de ajutorul armat a fost una corectă, punctând însă că statul ar fi putut face mai bine în asigurarea societății române cu privire la faptul că sunt bine apărați. „Sunt convins că la nivel internațional se știe bine”, a mai susținut analistul cu privire la ajutorul cu armament al statelor.

„Cred că România, și din perspectiva reacției instituțiilor, și din perspectiva reacției oamenilor, a fost peste așteptările pe care le-am fi avut de la noi înșine”, a subliniat George Jiglău, arătând și că țara noastră a fost principalul sprijin pentru Republica Moldova, care este unul dintre cele mai vulnerabile state în contextul actual.

Totodată, politologul a arătat că pe plan diplomatic România „a marcat niște puncte la nivel internațional”. „Deja eram un partener de nădejde și cred că noi conștientizăm destul de mult că asta este un atu pe care îl avem în regiune (...) Cred că România și-a întărit imaginea bună pe care o avea deja, de partener, care, în pofida unor discursuri interne nu se abate de la linia asta de parteneriat stabil și coerent cu Occidentul”.

Cu ochii pe Polonia, puterea regională

Și analistul Radu Delicote a explicat că România a reacționat corect, în contextul dat. „România este parte din Uniunea Europeană și NATO. Deci, Romania a acționat și în marja celor doua organisme internaționale din care face parte, și în calitate de stat vecin prin numeroase măsuri de sprijin, într-ajutorare, implicare”.

Totodată, Radu Delicote a punctat că România putea urma „exemplul Poloniei, care a reușit să integreze (economic și social) mult mai eficient valul de ucraineni”, însă a subliniat că „timpul nu este pierdut, iar România are șansa istorică să pună umărul la reconstrucție”, devenind „un pol strategic în reconstrucția țării vecine”.

„Un exemplu de succes îl avem deja: suntem exportatorul numărul unu de combustibil către Ucraina. România a devenit casă pentru mulți refugiați din țară vecină și de aici putem pleca în orice discuție despre relația România - Ucraina. Și sper că vecinii noștri au înțeles acest lucru”, a mai subliniat analistul politic

În ceea ce privește potențialul diplomatic din acest context, Radu Delicote a subliniat că „România a lucrat asiduu și pentru Republica Moldova”, unde „trebuie să ținem cont că țară noastră are o granița cu o țară în război și o granița cu o țară cu un război înghețat (dar care da semne că s-ar topi pe alocuri)”.