Cum a obținut un magistrat ÎCCJ o pensie mai mare decât salariul, pe o lege abrogată
Un precedent judiciar controversat ar putea face complet inaplicabilă legea care plafonează pensiile speciale. Printr-o decizie definitivă a Curții de Apel București, un prim-magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție a obținut o pensie netă mai mare decât ultimul salariu încasat, deși prevederea care permitea această anomalie a fost abrogată în urmă cu trei ani.
Protagonista acestui caz este Aneta Ionescu, prim-magistrat-asistent în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Deși această funcție nu implică judecarea efectivă a proceselor sau pronunțarea sentințelor, rolul este esențial în gestionarea dosarelor, oferindu-le titularilor exact același statut și aceleași privilegii de care se bucură judecătorii.
În urma victoriei din instanță, Aneta Ionescu va încasa în plus la pensie aproape 3.000 de lei, o sumă care depășește valoarea pensiei medii din România. Mai exact, la momentul retragerii din activitate, acesteia i s-a calculat o pensie brută de 31.000 de lei, echivalentul a 25.600 de lei net. Deoarece suma depășea ultimul său salariu net, Casa de Pensii i-a plafonat venitul, conform legislației în vigoare, la nivelul ultimei lefe: 22.700 de lei. Nemulțumită, aceasta a dat instituția în judecată, solicitând aplicarea vechii legi, mai favorabile, și a avut câștig de cauză în apel.
Anomalia din 2018 și artificiul cererii depuse prematur
Situația în care pensiile magistraților depășeau salariile aflate în plată a durat cinci ani, fiind generată în 2018, odată cu transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Pentru că în sistemul pensiilor speciale din magistratură nu s-au operat corecțiile necesare menținerii valorilor nete anterioare, calculul de 80% aplicat unui salariu brut considerabil mărit genera automat o pensie netă superioară ultimului salariu net.
În toamna lui 2023, Parlamentul a votat o lege pentru a stopa acest fenomen, limitând pensia la nivelul ultimului salariu net. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial pe 20 octombrie 2023, având ca dată de intrare în vigoare 1 ianuarie 2024. Totuși, normele tranzitorii păstrau vechile beneficii pentru magistrații care îndeplineau condițiile de pensionare înainte de 1 ianuarie 2024, dar care fie nu depuseseră încă dosarul, fie se aflau în termenul de 45 de zile necesar procesării cererii și emiterii deciziei.
Încercând să profite de această fereastră legislativă, Aneta Ionescu și-a înregistrat cererea de pensionare pe 22 decembrie 2023, după publicarea noii legi, dar înainte ca aceasta să devină activă. Exista însă un obstacol major: la acea dată, magistratul nu îndeplinea condițiile legale de pensionare, lipsindu-i încă nouă luni pentru a atinge pragul minim de 25 de ani de vechime.
Intrată în magistratură pe 24 septembrie 2004 și având o experiență anterioară de 5 ani în avocatură (perioadă asimilată vechimii în magistratură), Ionescu urma să împlinească cei 25 de ani necesari abia pe 24 septembrie 2024. Din acest motiv, pe 13 iunie 2024, Casa de Pensii București i-a respins solicitarea inițială. Ulterior, după atingerea pragului de vechime, ea a depus o nouă cerere pe 29 octombrie 2024, aprobată pe 11 noiembrie prin decizia care îi plafona pensia la 22.700 de lei.
Disputa din instanțe și completul de divergență
Magistratul ÎCCJ a contestat în justiție atât respingerea primei cereri din decembrie 2023, cât și decizia de plafonare din toamna lui 2024, cerând recalcularea pensiei în baza legii abrogate, sub pretextul că primul demers a fost făcut înainte de 1 ianuarie 2024.
În primă instanță, Tribunalul București a respins acțiunea ca nefondată. Judecătorii au explicat că momentul de referință trebuie să fie cel în care solicitantul îndeplinește efectiv condițiile de pensionare, nu data înregistrării cererii. În caz contrar, a subliniat Tribunalul, ar deveni „inaplicabile noile prevederi legale, întrucât ar însemna că orice magistrat care depune formal o cerere de pensionare îşi prezervă dreptul cu mult timp înainte şi evită astfel aplicarea unor reglementări noi din proprie iniţiativă”.
Soarta procesului s-a schimbat radical la Secția a VII-a civilă a Curții de Apel București. Inițial, cei doi membri ai completului de judecată, Monica Popa și Ionuț Voina, nu au ajuns la un consens. Conform unor surse din cadrul instanței, judecătorul Ionuț Voina a optat pentru menținerea verdictului de la Tribunal și respingerea apelului, în timp ce Monica Popa (menționată de surse și ca Monica Pop) a dorit admiterea acțiunii.
Blocajul a impus constituirea unui complet de divergență, în care a intrat, potrivit acelorași surse, chiar șefa Secției a VII-a civile, judecătoarea Mihaela Bogea. Votul acesteia a înclinat balanța în favoarea reclamantei, răsturnând decizia primei instanțe.
Astfel, conform minutei, Curtea de Apel obligă Casa de Pensii să anuleze cele două decizii contestate și să emită una nouă, calculată după legea veche (valabilă în decembrie 2023), dar cu aplicare din septembrie 2024, momentul împlinirii celor 25 de ani de vechime. Practic, prin această formulare, chiar și Curtea de Apel recunoaște implicit faptul că Aneta Ionescu nu avea dreptul să se pensioneze în decembrie 2023. Deși sentința definitivă a fost pronunțată pe 22 septembrie 2026, motivarea judecătorilor nu a fost încă publicată, depășindu-se termenul legal de 30 de zile.
Această decizie creează o ipoteză teoretică alarmantă pentru sistemul public: dacă toți magistrații din țară, inclusiv cei aflați la debutul carierei, ar fi depus formal cereri de pensionare înainte de 1 ianuarie 2024, noua lege de plafonare ar fi devenit complet inutilă, toți urmând să încaseze la finalul carierei pensii mai mari decât ultimul salariu.
Jurnaliștii G4 Media au încercat să obțină un punct de vedere de la Aneta Ionescu prin toate canalele disponibile – telefonic, prin e-mail și prin intermediul biroului de presă al ÎCCJ –, însă aceasta nu a răspuns solicitărilor.
Explorează subiectele:
