Cum ajută Rusia atacurile Iranului și de ce antrenează trupele Phenianului
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei/FOTO:AFP
Serviciile secrete ucrainene se pregătesc să prezinte dovezi concrete privind sprijinul pe care Moscova îl acordă Teheranului în misiunile de recunoaștere aeriană și spațială, a avertizat liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Rețeaua rusă de sateliți spion a fost orientată spre monitorizarea instalațiilor militare din zona Golfului și a bazelor americane din Orientul Mijlociu, survolurile sincronizându-se frecvent cu atacurile lansate de forțele iraniene cu drone și rachete.
Conform datelor prezentate de președintele ucrainean, doar în intervalul 19-20 iulie, aparatele de zbor orbitale rusești au supravegheat intens patru baze aeriene: două amplasate în Bahrain, una pe teritoriul Iordaniei și o alta în Kuweit. Mecanismul de cooperare presupune un ciclu complet de operațiuni: culegerea de imagini înainte de lansarea atacurilor, monitorizare tactică în faza de planificare și evaluarea finală a pagubelor produse. „Scopul este clar”, a subliniat Zelenski.
Aceste constatări coincid cu evaluările furnizate anterior de oficiali din comunitatea occidentală de informații pentru publicația The Wall Street Journal, care au confirmat că Moscova a pus la dispoziția Iranului coordonate precise de țintire obținute din spațiu.
Troc refuzat la Washington și manevre diplomatice discrete
Situația a generat tensiuni majore inclusiv la nivelul legislativului american. Întrebat în cadrul audierilor din Comisia pentru informații a Senatului SUA despre colaborarea dintre Moscova, Teheran și Beijing, directorul CIA, John Ratcliffe, a afirmat că regimul iranian solicită ajutor pentru a putea neutraliza scuturile antiaeriene occidentale. „Iranienii cer asistență în materie de informații Rusiei, Chinei și altor adversari ai Statelor Unite”, a declarat Ratcliffe. Chestionat dacă Federația Rusă dă curs acestor cereri, șeful CIA a precizat că deține răspunsul, însă îl poate expune exclusiv în spatele ușilor închise.
Surse citate de Politico și The Wall Street Journal arată că Moscova ar fi încercat chiar o negociere directă: trimisul Kremlinului, Kiril Dmitriev, ar fi avansat oficialilor americani propunerea de a sista transmiterea de date satelitare către Iran dacă Statele Unite opresc sprijinul de informații furnizat Ucrainei. Casa Albă a respins categoric acest compromis.
Pe acest fond tensionat s-au derulat și contacte directe mai puțin obișnuite. Pe 25 august, John Ratcliffe a efectuat o deplasare la Moscova pentru discuții cu oficiali ruși de rang înalt – o premieră pentru un șef în funcție al agenției după misiunea lui William Burns din 2021. La mai puțin de o lună distanță, Ratcliffe a avut o scurtă întâlnire informală cu Zelenski pe aeroportul Shannon din Irlanda, în timp ce avioanele ambilor oficiali se aflau la sol pentru alimentare.
Răspunsul politic de la Washington s-a concretizat prin promulgarea de către președintele Donald Trump a legii bipartizane „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, un instrument juridic ce acordă administrației americane dreptul de a stabili tarife secundare de până la 100% țărilor care continuă să importe cantități mari de energie rusească sau care facilitează eludarea sancțiunilor.
Phenianul devine pilon militar pentru războiul din Ucraina
Dincolo de sprijinul acordat Iranului, Kremlinul accelerează cooperarea militară cu Phenianul. Într-o declarație susținută luni, 28 septembrie, Volodimir Zelenski a precizat, pe baza datelor furnizate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării (GUR), că peste 8.000 de combatanți nord-coreeni se află pe teritoriul rus, alți 10.000 fiind pregătiți să li se alăture. Proiecțiile Kievului arată că Moscova vizează un contingent extins, ce ar putea atinge 50.000 de oameni, demersurile de primire a unui lot suplimentar de 30.000 de soldați fiind în derulare încă din iunie în regiunea Voronej.
Această asociere depășește strict granițele conflictului actual, a avertizat Zelenski: „Rusia ajută Coreea de Nord să învețe cum să poarte război, să își îmbunătățească armele și să dobândească experiență reală de luptă în utilizarea lor”. Șeful statului ucrainean a punctat că situația generează o amenințare directă pentru toți vecinii din Asia aflați în raza de acțiune a arsenalului balistic nord-coreean.
Începând din 2024, regimul condus de Kim Jong Un a trimis între 14.000 și 15.000 de militari pentru a sprijini forțele ruse, îndeosebi în zona Kursk. În plus, Coreea de Nord acoperă între 25% și 40% din consumul de obuze de artilerie al armatei ruse și trimite sisteme de rachete balistice, lansatoare multiple și echipamente cu rază lungă. O astfel de rachetă balistică nord-coreeană – armament utilizat în premieră în Zaporojie la 29 decembrie 2023 – a ucis zece membri ai aceleiași familii în iulie, în raionul Krivoi Rog. Cadrul parteneriatului a fost consfințit oficial printr-un acord de apărare semnat pe 19 iunie 2024, iar dislocarea trupelor a fost recunoscută de ambele capitale în aprilie 2025.
Efectele prezenței trupelor străine au ajuns și la tribuna ONU. În cadrul celei de-a 81-a Adunări Generale, Zelenski a menționat capturarea a doi militari nord-coreeni în Kursk și predarea lor autorităților din Coreea de Sud, gest care a atras critici din partea președintelui sud-coreean Lee Jae-myung din cauza expunerii publice a incidentului.
Presiunea pierderilor de pe front și pregătirile de mobilizare
Recurgerea masivă la luptători externi este justificată de ritmul ridicat al pierderilor rusești. Conform platformei „Vreau să trăiesc”, dedicată militarilor care doresc să se predea, unul din zece prizonieri de război deținuți de Ucraina este cetățean străin, fiind identificate până în prezent 55 de naționalități.
Războiul, descris în continuare oficial la Moscova drept o „operațiune militară specială”, se află deja în al cincilea an. Estimările Kievului din luna iulie indicau că forțele ruse au înregistrat aproximativ 43.000 de pierderi umane în decurs de o lună, în timp ce ritmul zilnic de recrutare se situa la 1.070 - 1.090 de soldați, insuficient pentru a compensa golurile apărute.
Deși Vladimir Putin susținea la 3 septembrie că „nu există niciun scenariu care ar cere o mobilizare” – poziție întărită și de Dmitri Medvedev –, serviciile militare și externe de informații ale Ucrainei (GUR și SZRU) au semnalat că Statul Major de la Moscova a creionat deja mobilizarea a 600.000 de soldați, eșalonați în două tranșe egale pentru anii 2026 și 2027.
Această mobilizare formală ar fi fost preconizată pentru toamna anului 2026, imediat după desfășurarea alegerilor pentru Duma de Stat din 18-20 septembrie, câștigate conform așteptărilor de partidul Rusia Unită. Pregătirile administrative includ extinderea recrutării din penitenciare, înăsprirea verificărilor din registrele militare, aplicarea de sancțiuni suplimentare celor care ignoră citațiile digitale și instituirea unor cote dedicate pentru forțele de securitate.
Explorează subiectele:
