Noua miză a lui Vladimir Putin: forțarea capitulării Ucrainei până în 2027
Moscova își recalibrează abordarea militară și mizează pe o amplă campanie de atacuri la distanță pentru a constrânge Ucraina să cedeze până cel târziu în primăvara anului 2027. Conform unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), președintele rus își bazează în prezent speranțele de victorie pe copleșirea apărării antiaeriene adverse prin lansarea în masă a rachetelor balistice și a noilor generații de drone.
Rusia a sporit numărul atacurilor asupra orașelor ucrainene/FOTO:Profimedia
Raportul publicat pe 27 septembrie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) arată că strategia Kremlinului s-a modificat substanțial. Încrederea liderului de la Moscova în succesul acestei tactici aeriene reduce considerabil șansele unor tratative autentice de pace sau ale unui armistițiu; Putin nu intenționează să își diminueze pretențiile înainte de a vedea dacă noul plan funcționează sau eșuează definitiv.
Punctul central al acestui plan presupune utilizarea pe scară largă a aparatelor fără pilot din gama Geran, dotate cu motoare cu reacție. Fiind substanțial mai rapide, aceste drone pun la grea încercare sistemele defensive ucrainene și forțează Kievul să-și irosească puținele rachete antiaeriene disponibile. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ignat, preciza pe 23 septembrie că volumul de atacuri cu astfel de aparate a crescut de opt ori doar în intervalul iunie-august, dintr-un total de aproximativ 7.700 de drone lansate de Moscova de la debutul utilizării lor.
Un pariu riscant pe colapsul energetic din timpul iernii
Calculul lui Putin vizează cedarea infrastructurii critice și a rețelelor electrice din Ucraina după luni întregi de asediu aerian, dar și exploatarea stocurilor insuficiente de sisteme sol-aer Patriot capabile să contracareze rachetele balistice. Pe 25 septembrie, președintele rus avertiza public că Ucraina „trebuie să simtă” loviturile „de represalii”, semnalând o iminentă escaladare pe parcursul sezonului rece, repetând tiparul iernilor trecute.
Totuși, această strategie implică o presiune financiară uriașă. Surse din rândul bloggerilor militari pro-Kremlin subliniau la 27 septembrie că războiul de uzură la mare distanță presupune costuri exorbitante și nu poate dura la nesfârșit, în mod deosebit în contextul în care și teritoriul Federației Ruse este vizat tot mai intens de contraatacurile Kievului. Chiar și în aceste condiții, Putin ar putea trece cu vederea nota de plată dacă mizează pe o capitulare rapidă a Ucrainei în iarna ce urmează.
Aceeași sursă militară rusă a menționat că, în noaptea de 26 spre 27 septembrie, forțele armate ale Moscovei au dirijat preponderent drone cu propulsie cu reacție Geran-5 spre regiunile Odesa, Mikolaiv și Kiev. Bloggerul a afirmat că rezervele variate de atac ale Rusiei și vulnerabilitățile antiaeriene ale Ucrainei oferă posibilitatea continuării raidurilor într-un ritm ridicat și lărgirii listei de ținte.
Răspunsul Kievului: cursa pentru interceptoare proprii
Eficacitatea acestei tactici aeriene este însă amenințată de soluțiile tehnologice pe care armata ucraineană încearcă să le implementeze. Președintele Volodimir Zelenski a indicat pe 26 septembrie că forțele de apărare ating o rată de neutralizare de 55% în cazul dronelor Shahed cu reacție: din cele peste 2.730 de aparate trimise de Rusia de la începutul lunii septembrie până la acel moment, mai mult de 1.500 fuseseră deja distruse.
Pentru a contracara amenințarea fără a epuiza rachetele scumpe, Ucraina testează direct pe linia frontului propriile aparate capabile să intercepteze ținte aeriene rapide. Kirilo Budanov, șeful Cancelariei Președintelui Ucrainei, a confirmat pe 27 septembrie pentru Novyny.LIVE existența acestor prototipuri, adăugând că producția și utilizarea lor pe scară largă ar putea fi operaționale în interval de câteva luni. Deși mai mulți producători privați ucraineni au efectuat cu succes teste pe teren împotriva dronelor cu reacție, ISW subliniază că nu există certitudinea că producția de interceptoare va atinge volumul necesar la timp pentru a respinge campania intensivă din această iarnă.
Dilema mobilizării la Kremlin
Miza acestor operațiuni cu drone este strâns legată și de situația internă a Rusiei. Investiția într-un arsenal modernizat de lovire este considerată o alternativă mult mai convenabilă din perspectivă economică, militară și socială decât decizia nepopulară a unui nou val de mobilizare, conform analizelor din mediul militar apropiat Kremlinului.
Analiștii ISW concluzionează că Vladimir Putin ar putea temporiza chemarea forțată la arme a populației până când va stabili dacă loviturile aeriene produc efectul scontat. Cu toate acestea, deși conducerea de la Moscova neagă public astfel de intenții, mecanismele birocratice pentru mobilizare au fost deja pregătite, iar pierderile severe înregistrate de trupele ruse pe câmpul de luptă ar putea forța Kremlinul să decreteze o nouă recrutare masivă încă din această toamnă, așa cum au semnalat recent mai multe surse ucrainene și internaționale.
Explorează subiectele:
