Primele unităţi vor fi prezentate în această lună, iar cei care le vor achiziţiona ar putea să se mute la începutul anului 2024, întregul oraş urmând a fi finalizat până în anul 2027.

Proiectul, un parteneriat între dezvoltatorul imobiliar Dutch Docklands şi Guvernul Maldivelor, nu reprezintă o viziune futuristă, notează CNN, ci este construit ca o rezolvare practică la realitatea dură a creşterii nivelului apelor. Insulele Maldive ar putea dispărea până la sfârşitul secolului dacă lumea nu va acţiona rapid pentru a combate schimbările climatice.

Un arhipelag alcătuit din 1.190 de insule joase, Maldive este una dintre cele mai fragile popoare la schimbările climatice. 80% din suprafaţa sa de uscat se află la mai puţin de un metru deasupra nivelului mării şi, cum evaluările arată că apa se va ridica şi mai mult, chiar până la un metru până la sfârşitul secolului, aproape întreaga ţară ar putea fi scufundată.

Potrivit specialiştilor, dacă un oraş pluteşte, s-ar putea ridica odată cu marea. Koen Olthous, fondatorul Waterstudio, firma de arhitectură care a proiectat oraşul, a afirmat că aceasta este „o nouă speranţă” pentru mai mult de o jumătate de milion de oameni din Maldive.

„Se poate dovedi că există locuinţe la preţuri accesibile, comunităţi mari şi oraşe normale pe apă, care sunt, de asemenea, sigure. Ei (maldivenii) vor trece de la refugiaţi climatici la inovatori climatici", a declarat Olthous pentru CNN.

De asemenea, au fost lansate şi alte planuri pentru oraşe plutitoare, precum Oceanix City din Busan, Coreea de Sud şi o serie de insule plutitoare din Marea Baltică dezvoltate de compania olandeză Blue21.

Oraşul este construit pentru a atrage localnicii cu casele sale colorate şi nu numai. Locuitorii se vor deplasa cu bărci sau pot conduce scutere electrice de-a lungul străzilor nisipoase.

Noul oraş va pluti pe o lagună de 200 de hectare, astfel că spaţiul va fi mai amplu decât cel din capitala Maldivelor. Male face parte dintre cele mai populate oraşe din lume, cu peste 200.000 de locuitori într-o zonă de circa 8 kilometri pătraţi. Totodată, preţurile vor fi asemănătoare cu cele din Hulhumalé (o insulă artificială construită în vecinătate pentru a uşura supraaglomerarea), începând de la 150.000 de dolari pentru o garsonieră sau 250.000 de dolari pentru o casă de familie, a declarat Olthous.

Unităţile modulare sunt realizate într-un şantier naval local, apoi remorcate până la oraşul plutitor.

Locuitorii oraşului vor beneficia de aceleaşi condiţii pe care le-ar avea într-un oraş de pe uscat. Va exista energie electrică, alimentată în mare parte de panouri solare. Apa din sistemul de canalizare va fi tratată, apoi va fi utilizată în agricultură. Ca o variantă a aerului condiţionat, oraşul va utiliza apa mării, care implică pomparea apei reci din mare în lagună, contribuind la economisirea energiei.

Prin construirea unui oraş plutitor, Olthous speră că acest tip de arhitectură nu va mai fi găsită doar în zonele luxoase vizitate de cei bogaţi, ci un răspuns la schimbările climatice şi la urbanizare.