Cum creează algoritmul Facebook „dușmani ai poporului”

Cum creează algoritmul Facebook „dușmani ai poporului”

În ultimul deceniu, Eric Coomer a contribuit la transformarea Dominion Voting Systems într-unul dintre cei mai mari furnizori de aparate și software de vot din Statele Unite. Coomer era obișnuit să lucreze zi-lumină în timpul procesului de certificare postelectorală, dar noiembrie 2020 a fost diferit. Președintele Trump cerea compensații. Aliații săi petrecuseră luni întregi provocând temeri de fraudă electorală. Și apoi, pe 8 noiembrie, Sidney Powell, un avocat care a reprezentat campania lui Trump, a apărut la Fox News și a susținut, fără dovezi, că Dominion avea un algoritm care schimba voturile de la Trump la Joe Biden.

Acuzațiile s-au lipit rapid de niște postări anti-Trump de pe Facebook ale lui Eric Coomer. În momentul în care și-a dat seama de greșeala comisă, și anume faptul că postările sale loveau acum la credibilitatea Dominion (ale cărui softuri de votare se aflau în trei importante „swing states” – Georgia, Arizona și Michigan), dând apă la moară conspiraționiștilor și acuzațiilor de fraudă, Coomer și-a verificat setările de confidențialitate de pe Facebook.

Oare fusese neglijent? După cum a crezut, setările de confidențialitate asigurau că postările sale erau vizibile doar pentru cei aproximativ 300 de prieteni ai săi de pe Facebook. Coomer a început să șteargă postări vechi, dar și-a dat seama cât de prost fusese să se încreadă în noțiunea de confidențialitate digitală. Oricare dintre „prietenii” lui Coomer – și avea mai mulți despre care știa că îl susțin pe Trump – ar fi putut face capturi de ecran ale postărilor sale și ar fi putut trimite informațiile cuiva pentru a fi folosite împotriva lui”, scrie Susan Dominus într-un lung reportaj din The NY Times despre cazul lui Coomer.

„Cu aproximativ un an înainte de alegerile din 2020, Coomer a purtat mai multe conversații cu angajații Dominion despre cum să echilibreze dreptul de-a se exprima cu sensibilitățile specifice industriei lor. Dominion a cercetat, de asemenea, prin conturile de socializare ale angajaților săi, căutând comentarii sau tweet-uri care puteau afecta imaginea companiei. Nimeni nu-și făcuse vreodată griji legate de Coomer și de postările sale, deoarece acestea erau disponibile doar prietenilor săi de pe Facebook.”

Reportajul NY Times – AICI .

Treptat, din povestea complicată a lui Coomer, care avea să primească și amenințări cu moartea, reiese că, în ciuda politicilor sale de confidențialitate, Facebook folosește algoritmul său pentru a promova un conținut cu potențial conflictual, dezbinator.

Acesta este și subiectul unui raport recent al NYU Stern School of Business despre polarizarea de pe rețeaua de socializare.

„În absența reformelor semnificative ale guvernului federal și ale companiilor de social media, platformele vor continua să contribuie la unele dintre cele mai grave consecințe ale polarizării. Acestea includ scăderea încrederii în instituții; dispreț pentru fapte; disfuncție legislativă; erodarea normelor democratice; și, în cele din urmă, violența din lumea reală, cum ar fi insurecția din 6 ianuarie”, se menționează în raport.

Raportul, care a inclus peste 40 de interviuri cu cercetători și alți experți, evidențiază unele dintre cele mai interesante studii publicate despre polarizarea digitală:

  • Un studiu în care cercetătorii „au plătit subiecți americani ca să nu mai folosească Facebook timp de o lună, până imediat după alegerile intermediare din 2018”. Aceștia au descoperit că renunțarea la Facebook „a redus semnificativ polarizarea punctelor de vedere cu privire la problemele politice”, dar „nu a redus polarizarea afectivă” – mai exact, cât de mult se urăsc taberele între ele – „într-un mod semnificativ statistic”.

  • Studiul a constatat „că algoritmul de clasificare a conținutului Facebook poate limita expunerea utilizatorilor la știrile care oferă puncte de vedere contrare propriilor opinii – și, prin urmare, sporesc polarizarea”.

  • Elementul rețelelor sociale care mărește polarizarea: „proiectarea fundamentală a sistemelor automate care rulează platformele” – adică algoritmii lor. „Tehnologia rețelelor sociale utilizează algoritmi bazați pe popularitate, care adaptează conținutul pentru a maximiza implicarea utilizatorilor” amplifică „puterea contagioasă a conținutului care provoacă frică sau indignare sectară”.

Cazul lui Eric Coomer vine și în contextul mai larg al celui mai recent scandal ce zguduie Facebook.

Acuzele aduse de Frances Haugen

Membri ai Congresului SUA au atacat săptămâna trecută Facebook şi l-au acuzat pe CEO-ul Mark Zuckerberg că e în goană după profituri cât mai mari în timp ce face bravadă de siguranţa utilizatorilor şi au cerut autorităţilor de reglementare să investigheze afirmaţiile unei foste angajate că gigantul reţelelor de socializare afectează sănătatea mentală a copiilor şi alimentează diviziunile.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru Comerţ din Senat, avertizorul de integritate Frances Haugen a cerut transparenţă în legătură cu modul în care Facebook îi ademeneşte pe utilizatori să dea scroll în permanenţă, oferindu-le firmelor de publicitate o mare oportunitate de a ajunge la aceştia.

„Atât timp cât Facebook funcţionează în umbră şi îşi ascunde cercetările de verificarea publică, nu poate fi trasă la răspundere”, a spus Frances Haugen, fost manager de produs din echipa Facebook de combatere a dezinformării. Ea a părăsit compania, care valorează aproape 1.000 de miliarde de dolari, cu zeci de mii de documente confidenţiale.

„Conducerea companiei ştie cum să facă Facebook şi Instagram mai sigure, dar nu adoptă schimbările necesare, pentru că a pus profiturile astronomice deasupra oamenilor. Este nevoie de o acţiune din partea Congresului”, a declarat fosta angajată a grupului.

Într-o perioadă când poziţiile comune între Partidul Republican şi Partidul Democrat sunt rare la Washington, membri ai Congresului din ambele formaţiuni au criticat compania, ceea ce ilustrează nemulţumirea tot mai mare din Congres în legătură cu Facebook, care mai deţine de asemenea Instagram şi WhatsApp.

Senatorul republican Dan Sullivan şi-a exprimat îngrijorarea faţă de felul în care reţelele de socializare Facebook şi Instagram afectează sănătatea mentală a copiilor. „Peste 20 de ani, ne vom uita înapoi şi ne vom întreba cu toţii ce a fost în capul nostru”, a declarat el.

Frances Haugen a dezvăluit că ea este persoana care a oferit documentele folosite de o anchetă recentă a Wall Street Journal şi într-o audiere în Senat despre modul în care Instagram le afectează pe adolescente. Ea a comparat serviciile de social media cu substanţe care dau dependenţă, precum tutunul sau opioidele.

Senatorul democrat Richard Blumenthal, preşedintele Comisiei pentru Comerţ, a spus la rândul său că Facebook ştia că produsele sale dau dependenţă. „Companiile tech trec prin acel moment al adevărului care te lasă cu gura căscată, aşa cum s-a întâmplat şi cu marile companii de ţigări”, a afirmat el.

El a cerut ca Mark Zuckerberg să fie audiat în Congres şi ca Facebook să fie investigată de Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare şi Comisia Federală pentru Comerţ.

„Victimele sunt copiii noştri. Adolescenţii care se uită astăzi în oglindă simt îndoieli şi nesiguranţă. Mark Zuckerberg trebuie să se privească la rândul său în oglindă”, a declarat Blumenthal.

După audiere, el a precizat că l-ar întreba pe CEO-ul Facebook de ce a respins recomandările de a face produsele sale mai sigure pentru utilizatori.

La câteva ore după această audiere, Zuckerberg a luat apărarea companiei sale, spunând că acuzaţiile contravin obiectivelor Facebook.

„Afirmaţia că promovăm deliberat conţinut care îi face pe oameni mai furioşi în scopuri de profit este profund ilogică”, a scris el într-o postare pe Facebook.

„Facem bani din reclame, iar firmele de publicitate ne spun mereu că nu vor ca reclamele lor să fie lângă un conţinut dăunător sau care îndeamnă la ură. Şi nu ştiu să existe vreo companie tech care să îşi propună să dezvolte produse care să îi facă pe oameni furioşi sau depresivi”, a explicat Zuckerberg.

El a mai afirmat că Facebook nu va înceta să îşi analizeze impactul asupra societăţii. Însă a precizat că Congresul trebuie să adopte reguli care să clarifice vârsta legală la care adolescenţii pot folosi serviciile de internet, cum să li se verifice vârsta acestora şi cum să se găsească „un echilibru între intimitatea adolescenţilor şi accesul părinţilor la activitatea lor”.


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO „Ucrainenii au luat 8.000 de telefoane mobile și le-au pus pe stâlpi de doi metri, așa detectează dronele Shahed”

2 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

3 Dezvăluirile neașteptate ale șefului serviciului secret din Ucraina

4 Culisele uriașului scandal care zguduie regimul Orban, în Ungaria

5 Așa o fi? /