Cum înfruntă românii valul de scumpiri din 2026. „Luxurile mici sunt câte o înghețată în oraș”

Creșterea prețurilor a schimbat modul în care românii își gestionează banii, iar tot mai mulți spun că sunt nevoiți să facă economii drastice. Unii se plâng că nu mai au de unde să reducă cheltuielile, deși duc deja un trai auster. Specialiștii în finanțe oferă soluții pentru bugetul personal.

Începutul anului 2026 a adus îngrijorare multor români pe plan financiar, pe fondul scumpirilor din ultimele luni, al creșterii taxelor și, recent, al incertitudinilor economice cauzate de conflictele din Orientul Mijlociu.

Creșterea prețurilor la energie, alimente și servicii i-a făcut pe mulți români să devină mai prudenți cu cheltuielile și să caute soluții pentru a economisi. Reducerea cheltuielilor a devenit un subiect dezbătut aprins pe rețelele de socializare.

De unde mai reduc românii cheltuielile

Unii susțin că s-au pregătit din timp pentru economii, deoarece, în opinia lor, românii consumă mai mult decât produc.

„Acum câțiva ani mâncam de câteva ori pe săptămână în oraș. Acum, pe lângă faptul că e scump, nici calitatea nu mai e pe placul meu. Am observat că nici măcar mâncarea nu o putem produce local”, se plânge un tânăr pe platforma Reddit.

O româncă susține că a renunțat să conducă mașina zilnic și o folosește doar pentru recreație, iar în rest gătește acasă. Merge pe jos la serviciu, își duce copilul pe jos la școală și cumpără haine din magazine second-hand.

„Luxurile mici sunt câte o înghețată în oraș și, pentru fetiță, lucruri de calitate pentru ce îi place ei (pictură), plus activitățile ei (taekwondo, ateliere de creație). Mă doare sufletul să i le iau, deci fac eforturi. Trăiam frugal până acum și nu știu dacă pot să fiu și mai frugală de atât fără să îmi afecteze sănătatea, mai ales că mi-au scăzut veniturile”, adaugă aceasta.

Altcineva susține că singurul loc de unde mai poate face economii este coșul de cumpărături.

„Am putea să cumpărăm mai puține fructe de pădure, care sunt scumpe, și să luăm produse mai slab calitative. Dar, personal, cât timp îmi voi permite, nu voi scădea calitatea mâncării”, afirmă aceasta.

Unii români spun că, deși încearcă să facă economii, nu reușesc să facă față nevoilor copiilor și adolescenților din familie, deoarece aceștia își doresc lucruri tot mai scumpe, de la jucării la haine și petreceri.

„Serbările zilelor de naștere pentru copii au evoluat ca nunțile după 1990. Sunt din ce în ce mai sofisticate și mai scumpe, iar între părinți a devenit o competiție, fiecare încercând să ofere ceva mai extravagant. Încerc să mă orientez spre activități mai ieftine — cercetași, drumeții, lucruri simple, cu un buget redus”, afirmă un părinte.

Ieșirea la restaurant, considerată tot mai costisitoare

Unii români se plâng că au ajuns într-un punct în care lucrurile normale li se par un lux.

„Casă, mașină, ieșit în oraș o dată pe săptămână ar trebui să fie lucruri obișnuite, nu privilegii. Mașina ar putea fi înlocuită cu transportul public, dar ar trebui să existe transport public bun. Dacă vrei să mergi cu trenul la Sibiu sau în alte zone din țară, de multe ori nu e deloc simplu”, se plânge un internaut.

Altcineva susține că a renunțat demult la mesele la restaurant și a transformat gătitul acasă într-un mijloc de relaxare. În plus, își organizează mai bine cumpărăturile și proviziile din cămară, astfel încât să nu fie nevoit să arunce mâncarea.

„În timpul petrecut la restaurant, de la drum până la așteptarea mâncării și a notei de plată, pot să gătesc mâncare pentru două-trei zile, mai ieftin decât o masă pentru două persoane la restaurant. Și cât timp se gătește, mai pot face și altceva prin casă”, susține o româncă.

Altcineva adaugă că, la început, gătitul acasă poate părea dificil și mai costisitor, dar pe termen lung este mai eficient.

„După o vreme se schimbă lucrurile, începi să ai ingrediente în casă, știi rețetele pe de rost. Cu câteva ingrediente de bază — cartofi, morcovi, ceapă, țelină, ardei, usturoi și un kilogram de carne — poți face o grămadă de mâncăruri. Mergi la cumpărături o dată pe săptămână, împarți carnea în porții și o pui la congelator. E mai mult planificare decât efort”, afirmă altcineva.

Un român susține că a ales să reducă din cheltuieli ori de câte ori a avut ocazia, de la abonamente și comenzi online până la ieșiri în oraș și lucruri scumpe.

„Nu conduc — merg cu transportul în comun. Nu am abonamente — piratez. Nu dau comenzi de mâncare — mănânc mâncare gătită sau sandwich-uri. Nu beau cafea în oraș — beau cafea făcută acasă, la ibric. Nu mă duc la concerte — mă uit la înregistrări. Nu consum mult în vacanțe — îmi place să merg pe jos și să fac poze. Nu dau bani pe gaming — nu mă joc jocuri noi. Nu înseamnă că nu dau bani pe nimic, dar dau pe ce contează pentru mine. Și așa îmi rămân destui bani la final de lună”, afirmă acesta.

Cum au evoluat veniturile IT-iștilor: „Măririle din ultimii ani au constat într-o pungă de pufuleți”

Românii care nu vor să renunțe la „plăcerile vieții”

Alți români spun că au tăiat deja aproape tot din cheltuielile considerate mai puțin necesare, rămânând cu alimentele, facturile la electricitate, gaz, apă și celelalte cheltuieli fixe.

„Nu am mașină, nu prea mănânc în oraș și nu îmi cumpăr lucruri de care nu am nevoie. Dar uneori vreau să mănânc feluri pe care nu știu să le fac și nici nu trebuie să știu toate meseriile din lume, să fiu și bucătar, și electrician, și faianțar, și zugrav, și instalator”, afirmă alt român.

Și renunțarea la vicii este văzută ca o formă de economisire.

„Nu am mai băut o bere de vara trecută. M-am lăsat de țigări după 15 ani, de aproape șase luni. Banii nu au fost o problemă, dar mi-am dat seama cât risipesc”, afirmă alt român.

Un tânăr se plânge că nu a mai fost nici el, nici părinții lui într-o vacanță de peste doi ani, nici măcar într-una de weekend, iar în loc de economii s-a ales cu mai multe frustrări.

„Nu e normal să pleci în fiecare weekend, dar când acelea sunt singurele zile libere pe care le ai, parcă vrei să faci ceva, nu doar să stai acasă. În multe orașe nici nu ai prea multe spații verzi sau locuri unde să te relaxezi fără bani”, afirmă acesta.

Unii români spun însă că nu au un plan de economii, din motive personale.

„Eu pentru ce muncesc? Ca să am unde pleca de acasă? Ca să strâng cureaua? Dacă îmi permit să mă urc în mașină și să mă plimb până consum două rezervoare, care e problema? Dacă vreau să comand mâncare pentru că nu mai am energie să gătesc după muncă, de ce ar trebui să fiu judecat? Nu e ca și cum cumpăr benzină și o arunc pe jos sau cumpăr mâncare și o arunc la gunoi. Am vicii, am plăceri și o singură viață”, concluzionează un internaut.

Cele mai populare strategii de economisire

Unii specialiști în finanțe personale afirmă că economisirea nu înseamnă orientarea către o viață austeră, ci spre un control mai bun asupra modului în care oamenii își cheltuiesc veniturile.

Bugetul și nevoile fiecărei persoane sunt diferite, dar este important ca oamenii să își stabilească propriile limite și să fie conștienți de cheltuielile pe care le fac, informează site-ul Financial Wellness al Universității din Pennsylvania.

Pagina de educație financiară prezintă cele mai populare strategii de buget pentru cei care vor să își organizeze eficient veniturile și cheltuielile.

Una dintre cele mai cunoscute reguli este metoda 50/30/20, care recomandă ca jumătate din venit să fie folosit pentru cheltuieli necesare, 30 la sută pentru lucruri opționale, iar 20 la sută să fie economisiți.

De ce aleg românii Japonia: avantajele și capcanele vieții într-una dintre cele mai bogate țări din lume

„Dacă ai citit despre bazele bugetului, ești deja familiar cu diferența dintre dorințe și nevoi. Această metodă recomandă un echilibru clar între ele și pune accent pe economisirea banilor pentru viitor”, arată Financial Wellness @ Penn.

O altă recomandare frecventă este metoda „plătește-te pe tine primul”, care presupune ca economiile să fie puse deoparte imediat după încasarea salariului, înainte de orice alte cheltuieli.

„Astfel, prima «factură» pe care o plătești în fiecare lună este către contul tău de economii. Transferi o sumă stabilită la începutul lunii. După ce ai pus bani deoparte, plătești facturile, iar restul îl folosești cum vrei. Metoda poate fi combinată cu alte strategii, dar poate funcționa și ca un sistem foarte simplu: plătești ce trebuie, economisești, iar restul nu îl mai controlezi strict”, notează site-ul de educație financiară.

O altă strategie recomandată de specialiștii Universității din Pennsylvania este cea a „bugetului cu bază zero”. În acest sistem, fiecare leu din venit primește o destinație. La final, bugetul trebuie să fie zero, adică tot venitul este repartizat către cheltuieli, economii sau alte scopuri.

„Trebuie să anticipezi toate cheltuielile, astfel încât să știi dinainte unde se duc banii. Economiile trebuie incluse și ele în plan. Dacă nu cheltuiești tot, poți trece diferența la categoria «economii». Avantajul acestei metode este că ai un plan pentru fiecare ban și reduci cumpărăturile impulsive”, arată Financial Wellness @ Penn.

Un alt mod de economisire recomandat este așa-numita „metodă a plicurilor”, în care banii sunt împărțiți pe categorii și puși în „plicuri” (fizic, pe hârtie sau în aplicații virtuale), iar fiecare plic reprezintă o categorie de cheltuieli.

„Când banii dintr-un plic se termină, nu mai cheltuiești din acea categorie până luna viitoare. Dacă la finalul lunii rămân bani, poți să îi reportezi pentru luna următoare, să îi muți la altă categorie sau să îi pui la economii”, notează site-ul.