Cum s-a ajuns la criza politică și care sunt scenariile probabile. „Vom vedea o reiterare a coaliției de guvernare: PSD, PNL, UDMR și probabil USR”

Criza politică din România va fi soluționată săptămâna viitoare prin votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Deși în spațiul public sunt vehiculate mai multe scenarii, de la alegeri anticipate la un vot de încredere în Parlament pentru miniștrii numiți după retragerea PSD de la guvernare, unul pare a fi cel mai realist: trecerea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR.

Cum s-a ajuns aici

Marile partide politice din România - PSD și PNL - au început să piardă teren în urmă cu câțiva ani, în favoarea unor mișcări noi apărute, precum USR și AUR. Dacă de-a lungul timpului USR a scăzut în preferințele românilor, AUR a reușit să ajungă pe primul loc în intenția de vot, devenind o opțiune și pentru electoratul PSD. Pe acest fond, social-democrații, deși aflați într-o coaliție de guvernare cu PNL, USR și UDMR, au încercat să promoveze măsuri prin care să își poată menține electoratul, dar și activul de partid.

Pe fondul ascensiunii AUR și al unei imagini bune pe care Ilie Bolojan și-a construit-o la nivel local, a fost liantul dintre candidații la alegerile prezidențiale de anul trecut, aproape toți promovându-l drept viitor premier. A preluat conducerea Guvernului agreat de toate partidele pro-europene, însă în timp, în urma măsurilor de austeritate susținerea sa politică a avut de suferit, principalii nemultumiți fiind cei din administrația locală.

„Presiunea a fost pusă de jos în sus, primarii și toată administrația locală, care a venit din interiorul PSD, din interiorul PNL. Toți și-au dorit să aibă un reprezentant la Palatul Victoria și nu au reușit să obțină acest lucru. De ce? Pentru că sunt foarte multe proiecte cărora acești oameni le-au dat drumul „pe ușa din spate”, mulțumită guvernelor PNL și PSD trecute, care le-au dat undă verde, iar acum nu mai au resursele necesare pentru a le închide sau a le continua.

Și atunci, literalmente, aveau nevoie de bani. Și asta nu este un lucru rău este doar o situație: aveau nevoie de bani pentru a putea continua aceste proiecte”, a declarat analistul politic Radu Delicate pentru Adevărul.

Cine pierde, cine câstigă

Principalul câștigător al acestei situații este AUR, consideră analistul: "AUR adună puncte electorale și comunică în continuare ca un partid de opoziție, încercând, pe cât posibil, să submineze celelalte așa-zise partidulețe (SOS,POT etc.), pentru a deveni principala forță de opoziție din Parlament”.

Avantaje au și cei din conducerea PSD, dar și aripa anti-Bolojan din PNL: „PSD reușește, până la urmă, să schimbe garnitura guvernamentală, fără să mai existe o rotativă și fără să mai existe nemulțumiri în interiorul coaliției, inclusiv în ceea ce privește premierul. PNL reușește să schimbe ceea ce ține de aripa, să zic eu, reacționară, care este împotriva lui Ilie Bolojan, cu mâna PSD. UDMR rămâne în continuare să fie parte din Coaliție. Marele pierzător este USR care va fi, mai mult ca sigur pus într-o situație defensivă la următoarea renegociere a Coaliției de guvernare”, spune Delicote.

Consultări la Palatul Cotroceni Foto: Octav Ganea Inquam Photos

Cum se poziționează Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan evită o poziționare concretă, iar specialiștii pun această abordare pe seama faptului că Ilie Bolojan are șanse să fie un contracandidat cu șanse la președinția României:

„Nicușor își dorește, în momentul de față, un Parlament funcțional, pentru că un Parlament funcțional, în perspectiva unei alianțe, fie ea existentă în coaliție, fie o alianță de conjunctură, îi asigură continuitatea pe mesaje și poziționări.

Teoretic, un Ilie Bolojan puternic sau un Ilie Bolojan care ar fi ieșit câștigător din această situație, ar fi însemnat un lider capabil să centreze în jurul său o forță nouă, poate din PNL și din USR, ceea ce ar fi putut deveni un potențial contracandidat pentru Nicușor Dan.

În momentul de față, Nicușor Dan doar s-a poziționat ca mediator, pentru că nu are un interes electoral direct, dar are un interes pe termen lung: să nu existe un pol puternic de centru, centru-dreapta care să coaguleze voturi ce s-ar putea duce în altă direcție decât a lui”.

Scenarii

Unul dintre scenariile vehiculate după votarea moțiunii este organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în acesta este puțin probabil. Pentru a se ajunge la un nou vot din partea românilor pentru locurile din Parlament ar trebui ca două propuneri de formulă guvernamentală să pice la votul de încredere în Parlament, la distanță de 60 de zile, iar președintele să ceară dizolvarea celor două Camere ale Parlamentului.

Matematica parlamentară din acest moment favorizează moțiune PNL-PSD.

„Dacă trece moțiunea, se reiau consultările la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare și, cel mai probabil, vom vedea o reiterare a coaliției de guvernare: PSD, PNL, UDMR și probabil o cooptare inclusiv a USR-ului.

Asta ar însemna o renegociere a portofoliilor guvernamentale: o parte dintre miniștri s-ar putea întoarce, dar o parte sigur nu. Acesta este scenariul cel mai plauzibil.

Contează și votul din Parlament, pentru că, din nou, matematica parlamentară este esențială. Apar variații, dar scenariul acesta este cel mai ușor de construit. În niciun caz nu cred în scenariul unui guvern minoritar. Pentru că deja se depun moțiunea de cenzură, iar un guvern minoritar nu ar avea timp real să se consolideze. În plus, un astfel de guvern ar fi schilodit politic".

Un alt scenariu este cel al unei guvernări PSD-AUR, pe care, în discursul public, atât reprezentanții partidului condus de George Simion cât și social-democrații îl resping.

„Este mai degrabă o temă de comunicare emoțională, lansată în spațiul public. AUR nu își dorește să intre la guvernare; își construiește capitalul din opoziție. Un astfel de scenariu, dacă ar exista, ar fi mai degrabă unul de viitor, nu unul imediat”, spune Delicote.

Cel mai probabil, dorit atât de PSD cât și de președintele Nicușor Dan, este scenariul unei noi coaliții PSD-PNL, dar cu un alt premier liberal.

„În final, Nicușor Dan va avea rolul de a conduce consultările, conform atribuțiilor constituționale. Nu este neapărat o „mediere” în sens informal, ci un proces instituțional: se va întâlni cu partidele și va deschide un nou ciclu de consultări pentru formarea unui nou guvern, cu un nou premier și o nouă structură”, a concluzionat analistul.