O gospodărie românească tipică cheltuie lunar câteva sute de lei lunar pentru energie, în funcție de sezon și tipul de încălzire (și eventual răcire). Și totuși, mulți dintre români nu știu exact cât consumă lunar. Un studiu internațional arată că doar 56% dintre consumatori sunt conștienți de costurile lor lunare de energie, iar 40% evaluează greșit investițiile în eficiență energetică, scrie despre-energie.ro .

Să pornim de la câteva întrebări de bază: ești la curent cu detalierea costurilor din factura ta de electricitate de luna trecută, cât la sută plătești energie și cât la sută alte costuri conexe? Dar la cea de gaze? Dacă răspunsul este nu, nu ești singurul, însă asta înseamnă de asemenea că ai putea economisi bani cu o planificare mai atentă. Construcția și urmărirea unui buget energetic nu e atât de complicată cum pare la prima vedere, ci pur și simplu e un plan care te ajută să vezi cum cheltuiești banii și cum ai putea să economisești.

De ce ai nevoie de un buget pentru costurile cu energia?

Un astfel de buget îți arată unde consumi prea mult și ai putea tăia. În loc să te trezești cu o factură de 600 de lei iarna, o să știi exact de ce ai plătit 600 de lei și nu 400.

Un buget bine făcut te ajută să:

• identifici consumurile mari înainte să devină facturi uriașe;
• stabilești un plafon lunar pe care îl poți respecta;
• compari consumul lunar și să vezi dacă strategiile tale funcționează;
• anticipezi cheltuielile pentru sezonul rece;
• poți economisi între 15% și 30% din factură.

Datele arată că gospodăriile care monitorizează activ consumul economisesc în medie 15% din valoarea facturilor. Pentru o familie care plătește iarna 600 lei/ lună, asta înseamnă 90 de lei economisiți lunar sau 1.080 lei/ an, suficient pentru o mică vacanță de sfârșit de săptămână sau o investiție în gospodărie.

Pasul 1: Calcularea consumului de referință

Înainte să îți stabilești un buget, trebuie să știi de unde pleci. Perioada ideală pentru a-ți calcula consumul de referință e o lună normală, fără evenimente speciale (nu în decembrie când ai toată familia în vizită, dar nici în august când poate ești plecat în concediu.

Metoda clasică: citește zilnic contorul

Cea mai simplă metodă este să îți citești contorul la aceeași oră timp de 30 de zile. Notezi zilnic consumul pe un calendar sau într-un carnețel. După 30 de zile, aduni consumul total și calculezi media zilnică. E simplu, nu te costă nimic și chiar funcționează.

De exemplu, dacă ai consumat 300 kWh într-o lună, media zilnică e 10 kWh. Acum știi că orice zi în care consumi 15 kWh e o zi în care s-a întâmplat ceva neobișnuit – poate ai lăsat aerul condiționat pornit toată ziua sau ai folosit cuptorul ore întregi. Pentru contorul de gaze naturale, transformă metri cubi în kWh. Pentru asta poți folosi factura de gaze naturale, folosești o formulă care include puterea calorifică superioară(valoare specifică, de obicei în jur de 10,5 kWh/mc, pe care o găsești pe factura ta de gaze naturale). Pe factură conversia se face după formula:

m³ gaz X puterea calorifică superioară

Ce să cauți în datele tale?

• Zilele cu consum maxim și ce s-a întâmplat atunci.
• Diferența dintre weekend și zilele lucrătoare.
• Tendințe săptămânale – de exemplu zilele când gătești mai mult.
• Consumul de noapte – arată cât consumă aparatele lăsate în priză sau în stand-by.

Pentru încălzirea pe gaze

Același principiu se aplică și pentru gaze naturale. O gospodărie românească poate consuma până la 150-250 m³ de gaze pe lună iarna și mult mai puțin vara, când se folosește gazul doar pentru gătit și apă caldă, circa 10-20 m³.

Stabilirea obiectivelor realiste

Să fim clari: obiectivele tale de economisire depind masiv de felul în care te încălzești. Nu există o rețetă universală, dar există cifre realiste pentru fiecare situație.

Încălzire cu centrală pe gaze. Facturile tipice: 150-300 lei/lună vara (doar apă caldă și gătit), 600-1.200 lei/lună iarna.

Economii realiste: 15-25% prin:

• reducerea temperaturii cu 1-2 grade (fiecare grad înseamnă economii de 5-7%);
• mentenanță anuală a centralei (o centrală în condensare căreia i se asigură o mentenanță corectă consumă cu 10-15% mai puțin, iar procentul poate ajunge până la 30% în cazul comparației cu o centrală fără condensare);
• termostat programabil.

Asta înseamnă că din 800 lei factură de iarnă, poți economisi 120-200 lei lunar doar prin ajustări simple.

Încălzire electrică. Facturile tipice: 300-500 lei/lună iarna, în funcție de izolație și suprafață.

Economii realiste: 20-30% prin:

• prize smart pentru radiatoare (automatizarea poate aduce o reducere de consum cu 40% conform datelor producătorilor);
• reducerea consumului vampir (30% din factura de electricitate vine de la aparate în stand-by);
• utilizarea tarifelor diferențiate (dacă ai acces la tarife diferențiate, reține că gătitul și spălatul rufelor sau vaselor noaptea e mai ieftin).

Dintr-o factură lunară de 400 lei factură, poți avea economii de 80-120 lei.

Tool-uri gratuite de monitorizare

Acum că știi „de unde pleci și unde vrei să ajungi”, ai nevoie de instrumente care să îți arate dacă mergi în direcția bună. Hai să vedem ce opțiuni ai.

Pentru cei cu contor smart

Dacă ai contor inteligent, există aplicații gratuite care se conectează direct la contorul tău și îți arată consumul în timp real. Unele calculează chiar și așa-numitul „consum fantomă” generat de aparatele lăsate în priză, iar altele pot să-ți dea și consumul în timp real.

Pentru cei fără contor smart

Dacă nu ai contor inteligent (majoritatea românilor încă nu au), există soluții mai simple. Te poți folosi de foaia de calcul din Excel sau Google Sheets ca să creezi un tabel cu:

• data;
• index contor;
• consum zilnic (diferența față de ziua precedentă);
• costul zilnic (înmulțești consumul cu tariful tău);
• note (ce s-a întâmplat special în ziua aia).

După o lună, adaugi formule simple pentru medie, maxim, minim și poți vedea astfel foarte clar tendințele.

Aplicația furnizorului tău

Majoritatea furnizorilor mari (EON, Electrica, Enel) au aplicații mobile unde poți vedea istoricul facturării. Nu e timp real, dar e mai bine decât nimic și e un instrument gratuit.

Wattmetre simple

Acestea se utilizează foarte simplu: bagi ștecherul aparatului în wattmetru și vezi exact cât consumă. E un instrument perfect pentru a identifica consumatorii mari cum e frigiderul, fierul de călcat sau aparatul de aer condiționat și pentru a vedea exact câtă energie consumă fiecare.

Planificarea și alocarea bugetului pe sezoane

E ușor de intuit că iarna plătești mai mult pentru încălzire, pe când vara s-ar putea să plătești mai mult dacă ai instalat un aparat de aer condiționat, iar primăvara și toamna respiri ceva mai ușurat. Un buget pentru energie bun ia în calcul toate aceste detalii. Hai să vedem cum.

Conceptul de „grade days”

Specialiștii în energie folosesc un concept simplu: Heating Degree Days (HDD) și Cooling Degree Days (CDD). În esență, cu cât temperatura exterioară e mai departe de 18°C, cu atât consumi mai mult pentru încălzire sau răcire.

Alocarea bugetului lunar

Să luăm exemplu o familie cu buget anual de energie de 6.000 lei (500 lei/lună în medie).

Varianta greșită: 500 lei buget lunar fix – ianuarie nu îți ajung 500 lei, rămâi dator, te stresezi și poți ajunge la întreruperi nedorite în furnizare.

Varianta corectă: Alocare sezonieră

• Noiembrie-martie (5 luni): 900 lei/lună = 4.500 lei
• Aprilie-mai și septembrie-octombrie (4 luni): 400 lei/lună = 1.600 lei
• Iunie-august (3 luni): 300 lei/lună = 900 lei

Total: 7.000 lei (ai inclus și 1.000 lei pentru situații neprevăzute).

Cum aloci banii

Opțiunea 1 – Cont separat: deschizi un cont de economii și virezi lunar suma alocată pentru energie. Când vine factura, plătești din contul acela, nu din salariu.

Opțiunea 2 – Urmărirea cu tabel: ții evidența într-un tabel (Excell/Google Sheets) pentru cât ai alocat vs. cât ai cheltuit real. La sfârșit de lună, vezi diferența.

Cum să urmărești progresul

Un buget fără urmărire e ca o dietă fără cântar, nu vei știi dacă funcționează. Îți propunem câteva soluții pentru monitorizarea progresului concret.

• Săptămânal: verifici consumul din ultima săptămână față de media ta de referință. Dacă săptămâna asta ai consumat 80 kWh și media ta e de 70 kWh, întreabă-te de ce. Poate ai avut oaspeți, poate ai gătit mai mult, poate ai uitat consumatori porniți etc.
• Lunar: la sfârșitul fiecărei luni compari factura cu luna precedentă, cu aceeași lună din anul trecut dar și cu obiectivul tău de consum. Dacă în ianuarie 2025 ai plătit 850 lei și în ianuarie 2026 vei primi o factură de 750 lei, e clar că strategia ta funcționează.
• Trimestrial: o dată la 3 luni faci un review major în care evaluezi ce măsuri de economisire au funcționat cel mai bine, unde mai poți îmbunătăți și vezi dacă obiectivele tale sunt realiste sau trebuie ajustate.

Provocările frecvente și cum le rezolvi

Majoritatea oamenilor încep cu entuziasm un astfel de demers, apoi mulți abandonează după 2-3 luni. De ce? Pentru că întâmpină provocări și nu știu cum să le depășească.

Provocarea 1: „E prea complicat să notez consumul zilnic”.

Soluție: folosește tehnologia. În loc să notezi manual, fă o poză la contor cu telefonul în fiecare seară când te speli pe dinți. La sfârșitul lunii, te uiți prin poze și completezi datele. Sau, dacă îți oferă aceste informații, folosește aplicația furnizorului.

Provocarea 2: „Iarna chiar trebuie să mă încălzesc, nu pot economisi”.

Nu e vorba să îngheți în casă, ci să te încălzești inteligent. Datele concrete arată că reducerea temperaturii de la 22°C la 20°C înseamnă economii de 10-15% fără să simți o diferență majoră în confort. Ba mai mult, diferența de la 22°C și 20°C se poate rezolva ușor cu un pulover, iar rezultatul final poate însemna o economie de 100-150 lei lunar.

Soluția reală: investiții mici, efect mare. Un termostat programabil de 150-200 lei se plătește singur în 2-3 luni prin economiile aduse.

Provocarea 3: „Am început bine, dar după două luni am uitat”.

Asta e una din cele mai comune probleme. Entuziasmul inițial dispare când devii obosit să monitorizezi zilnic.

Soluție: automatizează. Setezi reminder în telefon care să îți spună „Verifică contorul” în fiecare seară la 22:00. După 30 de zile, devine obișnuință. Sau, dacă ai contor smart, problema dispare complet folosind aplicația de monitorizare.

Provocarea 4: „Nu înțeleg de ce facturile variază atât de mult”.

Variațiile mari de la lună la lună te demoralizează. În ianuarie plătești 800 lei, în martie 400 lei și simți că nu ai control.

Soluție: înțelegi factorii de variație. Temperatura exterioară e cel mai mare factor. Cu cât e mai frig, cu atât încălzirea consumă mai mult. Acest lucru e normal și predictibil.

Provocarea 5: „Familia nu mă susține”.

Copiii lasă luminile aprinse, soția/soțul face duș de 20 de minute, nimeni nu închide încălzirea când aerisește. Te simți singur în misiunea ta de economisire.

Soluție: implică-i prin obiective și recompense. Explică-le că dacă în iarna asta economisiți 500 lei la energie față de iarna trecută, banii pot merge într-o vacanță sau o investiție pentru folosul tuturor. Pune un grafic pe frigider care arată progresul.

Concluzii

Construcția și urmărirea unui buget pentru energie nu e un demers care să tindă neapărat spre perfecțiune, ci e mai mult despre conștientizare și îmbunătățire treptată. Dacă în primul an reușești să economisești doar 10% din facturi, e deja o victorie. Pentru o familie care plătește 6.000 lei anual pe energie, 10% înseamnă 600 lei.

Începe mâine. Citește contorul, notează-l undeva și repetă. Atât. Primul pas e cel mai important, iar apoi restul vine de la sine.

Distribuie Distribuie Comentarii