Camelia Bogdan, fostǎ judecătoare a Curții de Apel București, a răspuns după ce Instanța Supremă a motivat decizia de revizuire a sentinței în dosarul ICA. Ea spune că decizia ICCJ nu reprezintă o constatare a vinovăției sale.

„Decizia ICCJ nu reprezintă o constatare a vinovăției mele pentru vreo infracțiune. Nu am fost niciodată cercetată penal, pusă sub acuzare sau judecată pentru fapte penale".

Camelia Bogdan susține ca decizia prin care i s-a reținut răspunderea penala "a fost emisă cu încălcarea competenței funcționale și a principiului separației funcțiilor judiciare, fără audierea mea, fără calitate procesuală și fără respectarea dreptului la apărare, ceea ce contravine grav:

- Art. 6 din CEDO

- Art. 124 și 125 din Constituția României

- Art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004".

În ceea ce privește confiscarea în dosarul ICA, fosta judecătoare susține că aceasta "a fost dispusă asupra bunurilor dobândite prin fapta penală, inclusiv de la terți, în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. e) și alin. (6) Cod penal, art. 33 din Legea nr. 656/2002, precum și cu standardele internaționale consacrate de FATF, CETS 198 și jurisprudența CEDO. CEDO a confirmat legalitatea acestor măsuri în cauza Voiculescu și alții împotriva României (cererea nr. 502/2015), subliniind că ingerința nu a fost disproporționată și că reclamantele au beneficiat de dreptul la apărare.”

„Confiscarea a fost dispusă asupra bunurilor dobândite prin fapta penală, bunurilor și banilor obținuți din exploatarea acestora, bunurilor produse de acestea și beneficiilor indirecte rezultate din reinvestirea produsului infracțiunii, conjunct cu repararea prejudiciului infracțiunii. Instanța a reținut că GRIVCO SA și Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA sunt entități controlate de inculpatul Dan Voiculescu, beneficiar real, care a dispus de bunuri dobândite prin fapte penale, inclusiv prin donații către fiicele sale", potrivit acesteia.

Decizia CEDO

Camelia Bogdan considera cǎ decizia CEDO Voiculescu versus România a fost încălcată de ÎCCJ.

„În decizia pronunțată la 22 februarie 2022 în cauza Voiculescu și alții împotriva României (cererea nr. 502/15 și altele), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat măsura sechestrului instituită asupra bunurilor reclamantelor, fiicele lui Dan Voiculescu și societățile comerciale controlate de acesta. Curtea a constatat că măsura sechestrului nu a constituit o pedeapsă în sensul art. 7 din Convenție, întrucât reclamantele nu fuseseră condamnate penal. De asemenea, Curtea a reținut că procedura națională a oferit reclamantelor o oportunitate rezonabilă de a-și susține cauza, iar ingerința în dreptul de proprietate nu a fost disproporționată față de obiectivul legitim urmărit. CEDO a subliniat că măsura sechestrului era conformă cu interesele generale ale societății și că instanțele naționale au analizat argumentele reclamantelor într-o manieră motivată și echitabilă. Prin urmare, cererile au fost declarate inadmisibile.”

De asemenea, ea susține că „în dosarul ICA, instanțele au dispus confiscarea produsului infracțiunii de spălare a banilor, inclusiv de la terți, în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. e) și alin. (6) Cod penal, art. 33 din Legea nr. 656/2002, precum și cu standardele internaționale consacrate de FATF, CETS 198 și jurisprudența CEDO (Silickiene c. Lituania, Bongiorno c. Italia, Welch c. UK).”

„Recuperarea produsului infracțiunii în cauzele de spălare de bani cu caracter autonom are loc atât prin masuri de confiscare, cat si prin masuri de reparare a prejudiciului infracțiunii, aplicându-se principiul full compensation. Eu împreună cu colegul Mihai Mihalcea nu am aplicat Directive netranspuse in cazul ICA, ci Legea română, interpretată în lumina standardelor CEDO, conform Constituției României. Am evocat bineînțeles calendarul UE, aquis-ul comunitar fiind obligatoriu conform 148 din Constituția României”, a mai transmis fosta judecătoare.

Afirmațiile vin după ce Instanța Supremă a motivat decizia de revizuire a sentinței în dosarul ICA , stabilind că fosta judecătoare a Curții de Apel București Bogdan Camelia a săvârșit un abuz în serviciu atunci când a dat sentința de condamnare în dosar.

Decizia Curții de Apel de suspendare a recuperării prejudiciului

Amintim că anul trecut, Curtea de Apel București a validat, printr-o hotărâre definitivă, suspendarea recuperării prejudiciului în dosarul ICA al lui Dan Voiculescu , confirmând astfel decizia anterioară a Tribunalului București. Decizia de suspendare a fost luată în contextul în care judecătorul Sterică Toma a admis în februarie 2024 cererea de revizuire a verdictului final de condamnare.

Până în prezent, statul a recuperat 18 milioane de euro din totalul prejudiciului de 60 de milioane de euro, plus alte 20 de milioane de euro din produsul infracțiunii, din dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani.