Cum se calculează indexarea, câți bani pot primi pensionarii și ce prevede legea, dacă pensiile ar crește de la 1 ianuarie 2027
După doi ani în care valoarea punctului de referință a rămas blocată la 81 de lei, în ciuda scumpirilor constante, autoritățile promit deblocarea indexării pensiilor începând cu 1 ianuarie 2027. Totuși, deși în spațiul public se vehiculează deja majorări de 7,3% sau chiar mai mari, procentul final nu a fost stabilit oficial și depinde strict de performanța economică din 2026 și de limitele bugetare.
Reluarea indexării pensiilor pentru protejarea puterii de cumpărare a vârstnicilor este prevăzută în Programul de guvernare 2026-2028 . Printre ideile principale din programul de guvernare al lui Luca Niculescu: reformă la ANAF, pensiile indexate anual și finalizarea a 4 autostrăzi.
Cu toate acestea, există doar o intenție declarată, fără un procent oficial stabilit. Documentul guvernamental subliniază că măsura trebuie să aibă o fundamentare financiară solidă, astfel încât să existe resursele necesare fără a periclita țintele de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice.
De ce au fost înghețate indexările în 2025 și 2026 și ce se întâmplă cu banii pierduți
În sistemul public, pensiile se calculează înmulțind numărul total de puncte acumulate de un pensionar cu valoarea punctului de referință (VPR). Acest mecanism de actualizare anuală a VPR a fost introdus prin Legea nr. 360/2023, intrată în vigoare în septembrie 2024, moment în care VPR a fost fixat la 81 de lei.
Deși prețurile au continuat să avanseze, majorarea generală prevăzută de lege pentru 2025 a fost suspendată printr-o Ordonanță de Urgență, iar în 2026 valoarea de 81 de lei a fost, de asemenea, menținută. Astfel, timp de doi ani, formula inițială de indexare nu s-a aplicat.
Trebuie făcută o distincție clară între recalcularea demarată în 2024 și indexare. În timp ce recalcularea a vizat stabilirea drepturilor pe baza unei noi formule, indexarea actualizează VPR în raport cu indicatorii economici. Faptul că VPR a stagnat la 81 de lei în 2025 și 2026 nu înseamnă că niciun venit nu s-a modificat individual, ci doar că majorarea generală nu a avut loc.
Mai mult, deblocarea indexării în 2027 nu aduce de la sine și recuperarea retroactivă a creșterilor neacordate în 2025 și 2026. Acordarea unor sume pentru perioade din urmă este o măsură complet diferită de o majorare aplicată pentru viitor și ar avea nevoie de o legislație separată.
Ce pensie primesc românii care nu au stagiul minim de cotizare de 15 ani și ce opțiuni au
Mecanismul legal: cum se calculează concret indexarea
Pentru a determina cu cât ar putea crește veniturile seniorilor în 2027, trebuie aplicată formula din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, bazată pe datele statistice definitive pe care Institutul Național de Statistică (INS) le va comunica pentru anul calendaristic anterior (2026).
Conform articolului 84 din lege, VPR se majorează anual, în ianuarie, adunând două elemente:
- inflația medie anuală (indicatorul evoluției generale a prețurilor);
- 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat (mărirea salarială rămasă după ce se scade efectul inflației).
Diferența dintre avansul nominal și cel real al salariilor este crucială. Dacă lefurile cresc în lei, de pildă cu 8%, dar în paralel se scumpesc și produsele, puterea de cumpărare efectivă nu avansează cu 8%. Prin urmare, este greșit să se adauge automat la rata inflației jumătate din creșterea salarială nominală.
Totodată, Legea pensiilor impune reguli stricte pentru situațiile economice nefavorabile: dacă unul dintre cei doi indicatori este negativ, calculul ia în considerare doar valoarea pozitivă, iar dacă ambii sunt negativi, se menține ultimul VPR în vigoare.
De asemenea, începând cu 2027, devine aplicabil articolul 84 alin. (7), care plafonează procentul rezultat din formula generală. Această limită suplimentară depinde fie de creșterea veniturilor bugetare din contribuțiile de asigurări sociale, fie de rata medie anuală a inflației din ultimii doi ani, legea stipulând că se va acorda varianta mai avantajoasă. Așadar, indexarea nu reprezintă o simplă adunare a două cifre sau preluarea inflației dintr-o lună oarecare.
Simulări matematice: ce înseamnă în bani creșterile vehiculate
Cum numărul de puncte variază de la un beneficiar la altul, o majorare procentuală identică va aduce sume diferite în lei: o pensie mare va înregistra un plus financiar mai consistent decât una mică. Dacă numărul de puncte rămâne neschimbat, majorarea VPR se reflectă direct proporțional în suma finală.
De pildă, într-un scenariu pur ipotetic menționat doar pentru a ilustra mecanismul, un pensionar cu 40 de puncte și un VPR de 81 de lei are o pensie calculată la 3.240 de lei (înainte de eventualele rețineri). Dacă VPR s-ar majora cu 10%, ajungând la 89,10 lei, pensia aferentă celor 40 de puncte ar urca la 3.564 de lei, ceea ce s-ar traduce printr-un câștig brut de 324 de lei lunar.
În spațiul public au circulat diverse estimări, pornind de la 7,3% și ajungând la procente superioare, care trebuie însă tratate cu maximă prudență. Procentul de 7,3% reprezintă, de fapt, rata medie anuală a inflației din 2025. Cum inflația pe 2026 nu a fost încă stabilită de INS (deși ar putea fi mai ridicată), această cifră de 7,3% nu este o prognoză sigură sau confirmată pentru 1 ianuarie 2027, întrucât calculul legal se va raporta la datele definitive din 2026, nu la inflația din 2025 luată izolat.
Totuși, folosind 7,3% ca simplă simulare matematică, o pensie de 2.000 de lei ar primi 146 de lei în plus (ajungând la 2.146 de lei), în timp ce în cazul unei pensii de 3.000 de lei, majorarea ar fi de 219 lei (până la 3.219 lei).
În concluzie, până la anunțarea unui calcul oficial, pensionarii trebuie să diferențieze clar trei aspecte: cadrul legal (mecanismul din Legea nr. 360/2023), simulările ipotetice (precum exemplul de 7,3%) și decizia finală privind VPR din 2027, care va depinde de indicatorii definitivi pe 2026 și de eventualele modificări legislative ulterioare. Orice procent discutat în prezent rămâne la stadiul de scenariu, nu de promisiune certă.
Explorează subiectele:
