Cum vede presa maghiară moțiunea de cenzură din România: „Ceea ce urmează nu poate fi decât mai rău”

Presa maghiară urmărește cu interes criza politică din România și votul moțiunii de cenzură de marți, 5 mai, remarcând că a devenit „o practică obișnuită” ca doar anumite grupuri parlamentare să participe la un vot „teoretic secret”.

„În Parlament, ca mijloc de a preveni acuzațiile ulterioare de trădare între partidele din coaliție, a devenit o practică obișnuită ca doar acele grupuri parlamentare să participe la votul — teoretic secret — al unei moțiuni de cenzură care doresc să răstoarne guvernul”, scrie publicația Maszol .

Site-ul Transtelex a amintit că moțiunea, inițiată de PSD și AUR, a fost semnată de peste 250 de parlamentari, însă „rezultatul final rămâne incert”.

„Deși acest număr depășește, pe hârtie, pragul necesar de 233 de voturi, rezultatul final rămâne incert: unii semnatari s-au retras, alții își pot schimba poziția până în ultimul moment, iar în culise au loc negocieri continue. Deznodământul votului va decide soarta guvernului și direcția politică a următoarelor săptămâni”, scrie Transtelex.

De asemenea, mandiner.hu scrie că „poziția reprezentanților minorităților și a mai multor facțiuni mai mici rămâne discutabilă, ceea ce sporește și mai mult incertitudinea”, într-o analiză intitulată „Ceea ce urmează nu poate fi decât mai rău”.

Parlamentarii s-au reunit marți, la ora 11:00, în ședință comună pentru a tranșa soarta Guvernului Bolojan. Sub presiunea unei alianțe între PSD și AUR, actualul Cabinet depinde de un calcul matematic fragil: cele 233 de voturi necesare pentru demitere.

Parlamentarii PNL au anunțat că nu vor vota, dar vor fi prezenți în sală. La rândul lor partenerii de coaliție de la USR vor fi prezenți, dar au anunțat că nu votează moțiunea.

În textul moțiunii , guvernul Bolojan e acuzat că vrea să vândă în grabă companii precum CEC Bank sau Hidroelectrica pentru a acoperi găurile din buget, în timp ce românii sunt loviți de taxe tot mai mari.

De asemenea, în textul moțiunii se mai arată că reforma premierului Bolojan este, în realitate, un eșec administrativ și sunt taxate dur măsurile care au afectat direct categoriile vulnerabile, deși PSD era la guvernare când a aprobat tăierile.

Semnatarii documentului critică dur și termenul „șobolan” folosit de premierul Bolojan în discursul public, atunci când a comparat situația companiilor de stat cu „niște șobolani care rod proviziile”.

PSD anunțase, pe 28 aprilie, că a reușit să obțină sprijinul unei majorități parlamentare pentru depunerea și adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva lui Bolojan. Social-democrații susțineau că „inițiativa ar deschide „calea unei schimbări profunde în modul de guvernare”.

În același document, PSD preciza că există dificultăți în actul de guvernare și îl criticau pe șeful Executivului pentru relația cu partenerii politici.