Curtea Supremă: Primarul din Miercurea Ciuc, Robert Raduly, a discriminat românii prin solicitarea de a cunoaște limba maghiară la ocuparea anumitor posturi din instituție

Curtea Supremă: Primarul din Miercurea Ciuc, Robert Raduly, a discriminat românii prin solicitarea de a cunoaște limba maghiară la ocuparea anumitor posturi din instituție.
Prin sentinţa definitivă pronunţată miercuri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României (ICCJ) a confirmat că, atunci când a solicitat cunoaşterea limbii maghiare pentru ocuparea anumitor posturi din cadrul instituţiei, primarul din Miercurea Ciuc, Róbert Ráduly a discriminat populaţia română a oraşului, transmite Hirado.hu, citat de G4Media.ro.

Prin extrasul de sentinţă publicat pe pagina sa de internet, ICCJ a respins recursul primarului şi a confirmat decizia pronunţată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în decembrie 2015.

CNCD a examinat cazul la cererea Asociaţiei Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), care intentează procese împotriva utilizării simbolurilor şi inscripţiilor maghiare, pentru a stabili dacă solicitarea cunoaşterii limbii maghiare era o cerinţă justificată atunci când au fost scoase la concurs două posturi de funcţionari publici în domeniul resurselor umane şi al urbanismului.

În hotărârea CNCD din ianuarie 2016 s-a stabilit că solicitarea cunoaşterii limbii maghiare este motivată numai în cazul acelor funcţionari publici, care în timpul activităţii lor iau contact direct cu populaţia. Potrivit punctului de vedere al CNCD, în cazul funcţionarului care se ocupă de urbanism, cerinţa era justificată, însă în cazul funcţionarului care lucra în domeniul resurselor umane, solicitarea nu era fondată. CNCD a aplicat edilului o amendă
de 2000 de lei.

Róbert Ráduly a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI, că majoritatea populaţiei oraşului a formulat ca o aşteptare legitimă, ca funcţionarii publici din cadrul primăriei, cu care intră în contact, să cunoască limba maghiară. Primarul a subliniat că în oferta de angajare nu a fost inclusă o cerinţă legată de naţionalitate, ci doar una legată de cunoaşterea limbii maghiare, şi că în opinia sa, cu un minim de efort, oricine din Ţinutul Secuiesc poate învăţa limba maghiară.

Potrivit primarului, este regretabil că CNCD nu a analizat dacă acei locuitori ai oraşului, a căror limbă maternă este limba maghiară, au sau nu acces la comunicare în limba maternă, nu numai în cadrul primăriei, ci şi la poliţie, la prefectură, la administraţia financiară şi în alte locuri. În opinia edilului, drepturile maghiarilor de a-şi folosi limba maternă sunt încălcate zi de zi de către funcţionarii publici, dar acest lucru nu interesează autorităţile.

La recensământul din 2011, 81,5% din populaţia de aproape 39.000 de persoane a oraşului Miercurea Ciuc a declarat că este de etnie maghiară, în timp ce 17,4% s-au declarat români.

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Acest mesaj va produce un cutremur în România

2 Cum se spală banii negri în Famiglie / Ilie Sârbu și-a luat apartament de două milioane de lei. Fiica Daciana i-…

3 Documente / „Pute rău! Miros de cătușe cu o duhoare puternică de corupție la achiziția celor 115 milioane de măș…

4 VIDEO Priviți, despre Armata Panterelor Negre care patrulează pe străzile orașelor din America nu vorbește nim…

5 BREAKING A explodat prima bombă în București! Robert Negoiță, primarul sectorului 3, anunță că nu va candida p…