Oamenii de știință din Rusia au anunțat impactul geologic semnificativ al cutremurului puternic produs în Extremul Orient rus, care a declanșat alerte de tsunami până în Hawaii.

Un seism cu magnitudinea de 8,8 a avut loc la 30 iulie în largul coastei ruse, provocând instabilitate seismică în Peninsula Kamceatka și în regiunile învecinate din zona Pacificului.

Potrivit filialei din Kamceatka a Serviciului Geofizic Unificat al Academiei Ruse de Științe (RAS), partea sudică a peninsulei s-a scufundat cu aproape doi metri în urma cutremurului.

Organizația a transmis că a efectuat calcule preliminare, cutremurul fiind considerat unul dintre cele mai puternice zece evenimente seismice înregistrate vreodată.

Importanța evenimentului

Epicentrul cutremurului a fost localizat la aproximativ 120 de kilometri est-sud-est de orașul Petropavlovsk-Kamceatski. Seismul a declanșat un tsunami care a traversat Pacificul și a determinat evacuări și declararea stării de urgențăă în mai multe regiuni, inclusiv în Rusia și Hawaii.

În zilele următoare, vulcanul Krașeninnikov, inactiv de aproximativ 600 de ani, a erupt în aceeași zonă. Activitatea tectonică ridicată a evidențiat din nou vulnerabilitatea regiunilor aflate de-a lungul „Inelului de Foc” al Pacificului.

Deși magnitudinea cutremurului a fost una extrem de ridicată, nu au fost raportate victime. Tsunamiul a provocat totuși pagube la infrastructura portuară și la o fabrică de procesare a peștelui din Severo-Kurilsk.

Filiala RAS din Kamceatka a transmis, printr-un mesaj publicat pe Telegram, că au fost înregistrate deplasări de sol de până la doi metri în partea sudică a peninsulei — valori comparabile cu cele observate după cutremurul din Tohoku, Japonia, din 2011.

În regiunea Petropavlovsk-Kamceatski, deplasările au fost mai reduse, de aproximativ 50 de centimetri, au precizat cercetătorii.

Danila Cebrov, director al RAS, a declarat pentru agenția de presă rusă Izvestia că, deși s-au înregistrat modificări în înălțimea reliefului, nu sunt așteptate consecințe majore în urma acestora.

Luni, cercetătorii ruși au informat că doar în acea zi s-au produs șapte replici seismice în regiunea Kamceatka, ceea ce sugerează că activitatea tectonică este încă în desfășurare.

Cutremurul din Rusia a declanșat o „paradă de erupții vulcanice”

Cutremurul cu magnitudinea 8,8 care a avut loc săptămâna trecută în largul Peninsulei Kamceatka din Rusia a declanșat activitatea a șapte vulcani din regiune, potrivit Institutului de Vulcanologie și Seismologie al filialei din Extremul Orient a Academiei Ruse de Științe (RAS).

Potrivit cercetătorilor ruși, este pentru prima dată în aproape 300 de ani când șapte vulcani erup simultan în această parte a lumii. Directorul institutului, Alekei Ozerov, a descris fenomenul drept „extrem de rar”, folosind expresia „paradă de erupții vulcanice” pentru a caracteriza intensitatea și sincronizarea activității vulcanice.

Cutremure și deplasări tectonice semnificative

Cutremurul a avut loc pe 29 iulie, declanșând o serie de replici seismice, inclusiv un seism de magnitudine 6 în dimineața zilei de marți, în Oceanul Pacific, în apropiere de Kamceatka, potrivit Serviciului Geofizic Unificat al Academiei Ruse.

Seismologii au raportat că partea sudică a peninsulei s-a deplasat spre sud-est, în urma cutremurului. Cea mai mare deplasare măsurată a fost de aproape doi metri – o valoare comparabilă cu deplasările observate după cutremurul din Japonia din 2011. În alte zone, mișcarea scoarței a fost mai modestă, dar rămâne semnificativă, afirmă experții.

Vulcani activi în lanț

Printre vulcanii activi se numără Kliucevskoi, care marți arunca deja cenușă în atmosferă, potrivit echipei de monitorizare a erupțiilor vulcanice din Kamceatka. Activitatea vulcanică s-a intensificat și în jurul vulcanului Krașeninnikov, unde s-a observat scurgere de lavă – prima înregistrată din anul 1463, potrivit autorităților locale.

„Asistăm la o activare a focarelor magmatice ca urmare a cutremurului, care a furnizat sistemului vulcanic un impuls suplimentar de energie”, a declarat Alexei Ozerov pentru agenția de presă rusă TASS. El este membru corespondent al Academiei Ruse de Științe și director al Institutului de Vulcanologie și Seismologie.

Vulcanul Krașeninnikov se află la mai puțin de 240 de kilometri de epicentrul cutremurului produs în largul coastei estice a Peninsulei Kamceatka.

Situația actuală și măsuri de siguranță

Erupțiile masive au început duminică dimineață, la ora 6:00 (ora locală), determinând evacuarea personalului aflat în zonele afectate, a transmis Administrația Rezervației Naturale Kronotsky.

Potrivit Ministerului Regional pentru Situații de Urgență, nu există așezări umane în calea norului de cenușă generat de erupția vulcanului Kliucevskoi și nu au fost înregistrate grupuri turistice în apropiere de zona activă.

Activitatea vulcanică nu este neobișnuită pentru Peninsula Kamceatka, o regiune care, conform datelor Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), găzduiește 29 de vulcani activi. Trei dintre cei care erupeau recent se aflau în stare latentă de mai multe secole, arată cercetările Academiei Ruse de Științe.