Exact acum un an scriam un articol despre relația energie și presă. Probabil explicațiile de atunci sunt valabile și în spețele de mai jos, scrie Cosmin Gabriel Păcuraru pe Contributors.

Două luări de poziție a doua asociații nu au avut efect în presă și de aceea mă simt obligat să le mediatizez. (cu copy-paste)

Prima este reprezentată de un comunicat de presă a Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – ASPES care „își exprimă îngrijorarea față de gravitatea situației economice și sociale în care se află în prezent România. (…) ASPES consideră că România se afla deja într-un proces de decădere și destructurare a economiei care dacă nu va fi imediat oprit prin măsuri și politici economice eficiente și curajoase va plasa pe termen lung România în categoria țărilor slab dezvoltate ale Europei, la periferia pieței și complexului economic integrat al Uniunii Europene.

Acest proces de decădere și destructurare economică este generat de efectele dezastruoase ale crizei energetice manifestată prin creșterea exponențială a costurilor energiei și absența unor politici pe termen scurt, mediu și lung de punere in valoare a potențialului energetic al României.

Economia românească caracterizată printr-o structură insuficient modernizată, aparținând în mare parte stadiului manufacturier al revoluției industriale, are încă aspecte de energointensivitate ceea ce face ca ponderea costurilor energetice să fie mare în structura totală a costurilor de producție, ceea ce o face necompetitivă.

Această situație explică reducerea producției sau chiar încetarea acesteia la un număr importat de unități industriale printre care se remarcă unități de cea mai mare importanță ale industriei românești cum sunt Azomureș și Alro Slatina. Anunțuri privind reducerea sau încetarea activității datorită incapacității suportării costurilor energiei au fost recent făcute și la nivelul industrie de panificație, a medicamentelor, a procesării produselor de carne și lactate. Doar la nivelul perioadei noiembrie-decembrie 2021, peste 20 de mii de IMM-uri și-au încetat activitatea datorită costurilor energetice.

Consecințele în plan social sunt extrem de periculoase prin creșterea bruscă și necontrolată a șomajului ca și în planul echilibrării macro-structurale deoarece scăderea capacității de competitivitate a economiei va reduce puternic atributele de export, accentuând dezechilibrul balanței comerciale. Reducerea sau încetarea activității pe segmente importante ale industriei va afecta negativ capacitatea de colectare a veniturilor bugetare ceea ce va pune sub semnul întrebării posibilitatea respectării promisiunilor coaliției de guvernare relativ la protejarea categoriilor defavorizate prin creșterea veniturilor acestora ca și a programelor de investiții.

Este clar că efectul creșterii atât de mari și abrupte a costurilor energetice nu poate fi suportat de actuala structură a economiei ceea ce face necesară conceperea și aplicarea imediată de către guvern a unei scheme de măsuri și politici economice care să salveze economia de la un evident proces de decădere și destructurare.

În acest sens, ASPES cere guvernului:

• La nivelul Ministerului Energiei să se constituie de urgență o celulă de criză care să elaboreze împreună cu cei mai importanți specialiști în domeniu măsuri de corijare a greșelilor făcute în așa zisa liberalizare a pieței energiei, în sensul asigurării unor condiții rezonabile de competiție și raționalitate la nivelul producătorilor indiferent dacă reprezintă capital străin sau capital majoritar românesc. Scopul central al acestei celule de criză este acela al găsirii de măsuri ca la încetarea perioadei de plafonare și compensare, facturile să nu înregistreze o explozie a prețurilor.
• Printr-un efort diplomatic și de negociere, guvernul trebuie să ceară Uniunii Europene autorizarea aplicării unor subvenții unităților industriale care , în mod clar și obiectiv, nu-și mai pot continua activitatea din cauza costurilor energetice.
• Pentru a diminua costurile IMM-urilor, dar și ale gospodăriilor populației cu factura energetică, să se treacă urgent la elaborarea unui program de susținere financiară de către stat a realizării instalațiilor fotovoltaice, creatoare de energie electrică mai ieftină.
• Se impune și o negociere a termenelor de tranziție de la cărbune la energia verde în sensul posibilității utilizării în continuare a cărbunelui în producția de electricitate pentru sporirea ofertei interne și eliminarea importurilor de electricitate.
• În acest context apreciem că trebuie stopat procesul de dezafectare a Termocentralei energetice Mintia și realizarea unei modernizări prin înlocuirea combustibilului cărbune cu gazul natural.

Totodată trebuie finalizată investiția hidroenergetică pe Jiu, ambele obiective energetice – Mintia și amenajarea hidro de pe Jiu prin producția lor vor contribui la reducerea importului de energie electrică.

– Accelerarea procesului de extragere a gazului din Marea Neagră și finalizarea aspectelor juridice ale Legii Offshore.”

A doua poziție este reprezentată de o scurtă analiză a Asociatei Energie Inteligentă care spune:

„Sistemul energetic, probabil unul dintre primele 3 sisteme ca și importanță al unei țări, a fost în ultimii ani ciuca batăilor:

• Societățile energetice au fost ”cash cow-ul” (vaca de muls) pentru toate nevoile României. Oride câte ori era nevoie de bani în România, asupra energiei sau îndreptat suplimentarea dividendelor, taxelor etc., știut fiind faptul că este sistemul care are o constanță în fluxul de bani. Practică care a omorât investițiile în energie, deoarece ceea ce s-a construit în ultimii 20 de ani față de istoricul predenților 20 de ani sau față de necesitățile curente a fost neglijabil.
• Societățile energetice, autoritățile, agențiile etc., au devenit culcușul pe bani mulți al oamenilor de partid, a sinecurilor, a fraților, surorilor și rudelor acestora, sufocând și prăbușind constant funcționalitatea și performanța reală a acestora. Dacă în urmă cu 20 de ani ”era uns politic”, doar directorul general, toți ceilalți: membrii consiliului de administrație, directorii, sefii de serviciu fiind exclusiv persoane de specialitate, după zeci de regulamente de guvernanță corporativă, cu scop de profesionalizare a instituților și societăților de stat, de selecții realizate de firme de hat hunting, de măsuri de depolitizare etc.,s-a ajuns ca doar considerentele de ordin politic să fie importante pentru numirea oricui într-o funcție, să impună până și portarii instituțiilor.
• Sistemul energetic a devenit și pușculița pentru a strânge bani de la oameni. Constatarea sociologică că românii nu suportă creșterile de taxe și impozite, și mai ales că acei conducătorii care au făcut-o sunt șterși definitiv din politică, indiferent de ce au luat acele decizii, s-a ”inventat” colectarea de bani la buget prin creșterea prețului la energie, mai ales că aici ai pe cine să dai vina – multinaționale și Rusia – ambele detestate de români. Este adevărat că acestă metodă, i-a luat prin surprindere pe conducători în anul 2021, când prețurile au crescut și pe plan internațional și astfel i-a făcut să declare că asistăm la o ”situație atât de complicată cum nu a mai fost în ultimii 15 ani”. Asta se întâmplă când joci la cacealma, uneori alții îți dau peste cap jocul perfid.

Toate acestea au sufocat sistemul energetic trecându-l prin mai multe procese de criză și aducându-l în stare de haos.”

Distribuie Distribuie Comentarii